Posts by Neliniştitu':
Reţetă pentru răsărit rapid – brânză şi unt cu capac de mămăligă şi smântână
Nu sunt un mămăligar, ca să zic aşa, dar când vine vorba de brânză rasă, nu-mi vine în cap decât mămăligă aburindă.
Aşa s-a făcut că într-o dimineaţă ceţoasă, fie ea de sâmbătă, m-am trezit cu apă-n gură şi cu dorinţa-n făptură de niscai mămăligă cu brânză îmbătrânită, iscată de jupân Cimpoae, cel mai cioban nehoian din câţi există. Ca să-mi fac curaj am dat drumul la Alter Bridge…
Aveam prin frigider nişte unt d-ăla galbenu’, ce mirosea chiar a unt, şi nişte smântână aşa de mândră de stătea linguroiu’ greu, de argint, găsit de ăl bătrân lângă o ladă cu cocoşei de aur în pădure, când căuta bureţi. Cocoşeii i-a dat, dar a păstrat lingura ca amintire, ca să-şi aducă aminte cu ură de vremurile când era sărac şi cinstit.
Mămăliga am făcut-o ca la ţară, meticulos şi molcom: am pus pe foc potrivit juma’ de ceaun cu apă şi o lingură rasă de sare grunjoasă, iar când stătea să dea apa în clocoţi am turnat o mână de mălai de la maică-mea, proaspăt cernut. Apoi am început să torn o ploaie de mălai în ceaun, amestecând într-una. M-am oprit din ploaie la bunul simţ al mâinii şi ochiului, dar am continuat să amestec. Focul molcom a mângâiat fundul tuciului până mălaiul a început să pâcâie uşor, întocmai precum vulcanii noroioşi de la Vulcanii Noroioşi din Buzău. Am mai amestecat continuu timp de câteva minuţele, cred, apoi am lăsat-o la odihnit.
Într-o strachină am pus unt, brânză sfărâmată, apoi trei linguri de mămăligă. Ca un finis coronat opus am pus două linguri de smântână.
A fost o minunăţie, vă jur! În plus, după ce-am luat de două ori, a răsărit soarele!
Datorie: Vania.
Mâna păcătosului adevăr grăieşte
Stânga nu-i ca dreapta. Nici în politică, nici în natură şi nici măcar în Bocca della Verità, he-he! Datorie: Vania.
Două uşi
A fost odată, ca niciodată, un om care a vrut să-şi facă o casă, iar în casă un magazin. A strâns ceva bani şi a făcut casa. Pe lângă geamuri, pereţi, acoperiş şi alte astfel de lucruri, omul i-a făcut casei două uşi: una pe spate, care dădea în curtea unde-şi ţinea orătăniile şi tot […]
Antifurt – varianta înlănţuită
Pretenarul vechi, Viorel din Medgidia (dacă nu m-a lăsat de tot memoria), mi-a trimis imaginea de mai jos. Aşa cică se va reduce furtul de lumină, he-he! Datorie: Vania.
Neştiutele frumuseţi de lângă noi – Evadarea a XXIX-a
Casa de Piatră de la Hereşti Dacă vreţi să mergeţi către sud, hai, maxim sud-est, dar nu prea departe, atunci puteţi afla despre frumoasa casă de piatră a boierului Udrişte, cunoscut de intimii vremurilor drept “Năsturel”, din localitatea Hereşti, Giurgiu. Cinstitul Udrişte, despre care au auzit mai toţi şoferii din Bucureşti, măcar, a fost un […]