7

Ningea înainte de Crăciun

Posted by Neliniştitu' on 23 December 2012 in La gura sobei |

Ea: Prin urmare, mergem?

El: Adică, te mai aştept mult în frig?

Ea: Eşti deja jos?

El: Dacă mai stai mult o să fiu pe jos!

Ea: Acum vin. Să ma machiez un pic.

El: Duş ai făcut? Ca să ştiu cât mai am de aşteptat.

Ea: Trebuia?

El: Nu, vino oricum.

Râde.

Ea: Acum cobor!

Coboară.

Ea: Mă vezi?

El: Da. Dar tu? Uite-mă!

Se agită.

Ea: Nu… Aha!

Se îmbrăţişează cald şi lung.

El: Pofteşte, te rog, în umila mea voatură!

Ea: Mulţumesc, ce drăguţ!

El: Aşa eram şi atunci. Ai uitat. Explicabil. Nu-i nimic. Ai ocazia să-ţi aminteşti.

Urcă în maşină amândoi.

El: E suficient de cald?

Se uită atent la ea.

El: Vrei mai cald?

Ea cotrobăie prin geantă.

El: Vrei să fumezi deja? Ai avut o zi grea?

Ea: Nu vreau să fumez, dar poţi să faci puţin mai cald… Mi-am luat bluziţa asta subţire şi mi-e cam frig,

El: Lasă, că-ţi stă foarte bine. Eşti foarte sexy.

Ea: Îţi place?

El: Ce întrebare e asta? Ştii bine că da! Ai asortat-o perfect cu fusta. Şi pantofiorii.

Ea: Ai văzut că mi-am luat eşarfa de la tine?

El: Scuză-mă, fără să vreau, m-am uitat la picioare. Sunt la fel de frumoase, dacă nu şi mai şi. Dar am remarcat şi eşarfa, să nu crezi că nu. Mă bucur că o porţi.

Ea: Nici nu am plecat bine… Poţi şi tu să aştepţi puţin… Măcar să ajungem acolo.

El: Păi, na! Unde vrei să mă uit? La baba aia care şi-a scos căţelu’?

Ea râde. Maşina porneşte şi un timp nu se aude altceva decât motorul.

Ea: E departe?

El: Destul.

El: (Nu e, dar o să mă prefac că e foarte departe, ca să mai stau cu tine.)

Notă lămuritoare: Parantezele sunt gânduri nerostite..

El: N-ai mai fost aici, nu?

Ea: Niciodată. Tu?

El: Nici eu. Aşteptam să venim amândoi.

Ea: Uite, ninge!

El: Daaa… Ce frumos!

Ea: (Măcar de-ar fi mai departe restaurantul!)

El: Până vom ieşi de la crâşmă o să se pună ceva. Şi o să încropim un omulete de zăpadă.

El: (Doamne, ce-mi bate inima!)

Ea: (Sper că nu o să mă bage la zăpadă, să-mi stric bunătate de pantofi!)

El: (Dacă se mai uită aşa la mine, o să roşesc ca un prost. Şi o să râdă de mine. Iar. Ştiu că abia aşteaptă.)

Zâmbeşte.

El: (Dacă se pune, abia aştept să o frec cu zăpadă.)

El: Uite, au dat drumul la luminiţe pe străzi.

El: (Nu, nu o să fac aşa ceva. Că doar nu mai are 16 ani. Şi nici eu. Dar e neschimbată!

Ea: Când ajungem?

El: (Ce draci îi zic?)

El: Mai avem un pic… Uite ce frumos ninge!

Ea: Te-ai rătăcit?

El: Eu? Niciodată. Mai ales cu tine alături.

El: (Pfaaa, ce texte de 2 lei am în mine!)

Ea: Parcă am mai trecut pe aici. De două ori

El: Aşa seamănă locurile astea între ele. Deh, ce vrei! E de pe vremea comuniştilor, când toate erau la fel.

El: (Ptiu! S-a prins oare? Sau nu…)

Ea: Oricum mă bucur că suntem împreună. Eşti cam roşu la faţă! Eşti OK?

El: (Drace! M-am înroşit ca un prost!)

El: E de la ger.

Ea: Ţi-e frig?

El: Şi de la bărbierit. Am pielea sensibilă.

Ea: Aaa… Îţi puneai puţin faţa între palmele mele. Sunt calde. Dar dacă e de la bărbierit…

El: (Ori sunt prost, ori sunt prost! Ori )

El: Da… Aşa sunt eu…

El: (Prost!)

El: Sensibil!

Zâmbeşte strâmb.

El: Şi, tu ce mai zici?

Ea: Când ajungem cred că am putea bea un vin fiert înainte, aşa, să ne mai încălzim.

Pauză.

Ea: Şi să se mai ducă iritaţiile…

Zâmbeşte şi îl priveşte cu coada ochiului.

El: (Vin fiert? Drace!)

El: Da, e o idee… Nu mai vrei cappuccino?

Ea: Crezi că au?

El: Au un cappuccino de mare soi.

Ea: Nu vreau cappuccino.

El: (Dacă nu au vin fiert, am pus-o!)

El: Sigur au!

Ea: Vreau un Irish Coffee.

El: Irish merge la fix pe vremea asta. Ca vinul fiert.

Ea: Am ajuns! Uite, e pe dreapta!

El: (Doamne! Cum am ajuns, că n-am fost atent deloc la drum?)

El: A, da! He-he!

El: (Ce prost sunt!)

El: Stai să găsesc parcare. Că nu poţi opri oriunde.

El: (Cum dracu’ de am venit pe-aci?)

Ea: (E cam emoţionat.)

El: (Nu mai trebuie decât să mi se oprească maşina. NA! Asta-mi trebuia.)

Ea: (Sau poate crede că o să-l coste prea mult şi nu are destui bani?)

Se opreşte motorul.

El: He-he! Un gunoi prin benzină.

Porneşte motorul din nou.

El: Nu mai bag de la Rompetrol. Ruşine Patriciu!

Ea: Dacă vrei luăm un taxi la întoarcere. Plătesc eu.

El: Nu, nuuu! Cum să plăteşti tu?

Ea: Nu-i nici o problemă!

El: (Ce-a apucat-o? Aha, da! E ea! Trebuie să fie un pic rea cu mine, altfel nu are cum!)

El: Relaxează-te! Am venit să ne simţim bine, nu să facem împărţiri.

El: (Doamne, frumoasă mai e!)

Ea: Mi-e mult mai bine. M-am mai încălzit, nu te grăbi! Când parchezi, parchezi…

El: Dacă vrei rămânem în maşină. Mi-ar fi mai uşor, he-he!

Ea: (Cred că l-am stresat, hi-hi!)

El: (Ce frumos râde! Şi ce tare-mi bate inima! Să nu-mi sară pe bord! Când au trecut 25 de ani?)

El: Eu zic s-o las aici. Ce zici?

Ea: E foarte bine. Hai înăuntru!

El o opreşte să coboare.

El: Stai, unde ieşi?

Ea: Nu?

El: Păi? Aşa iese o domniţă din caleaşcă?

Ea: (Ce galant…)

El: (Ptiu! Ce cap am dat în rama uşii! Sper să nu fi observat!)

El: He-he!

Ea: (Ce cap a dat în tocul uşii!)

El îi deschide uşa şi îi întinde mâna.

El: O secundă! Aşa! Vă rog, poftiţi!

Ea: (Se cam precipită. O fi de la lovitură? O să-i iasă cucui, hi-hi!)

Ea: Mulţumesc!

El: (M-a luat ameţeala. Şi nu cred că de la lovitură. E superbă!)

El: Îţi stă perfect în fustiţa asta.

Ea: Nu e cam scurtă?

El: (Slavă Domnului că-i aşa!)

El: Deloc. E perfectă. Alminteri e păcat de picioare.

Ea: Mă gândeam să nu crezi ceva rău despre mine cu fusta asta…

Ea: (Trebuia să-mi fi luat bluza aia mai decoltată.)

El: (N-aş putea crede rău despre tine nici dacă aş fi dobitoc!)

El: Nu, nu! Cum aş putea? Bănuiesc că nu te-ai schimbat prea tare de la ultima noastră întâlnire. Nu?

El: (25 de ani…)

Ea: Eşti tu drăguţ. În afară de haine sunt la fel.

El: (Pe dracu’! Mi-a fost un dor de tineee…)

El: Eh, ştii că ce-i frumos şi lui Dumnezeu îi place.

Ea: Aşa mă gândeam şi eu. Hai să intrăm! Te rooog!

El: Scuză-mă!

El: (Scuză-mă!)

El: Scuză-mă!

El: (Bă, da’ prost sunt! Mă uit ca proasta la savarină şi Ea îngheaţă! Doamne!)

Ea: (Mamă-mamă, dar am îngheţat, nu glumă! Dacă mă mai ţinea mult făceam pe mine de frig!)

El: Să vezi ce bine e înăuntru.

Intră.

Ea: Ce bine şi călduţ e aici…

El: Să nu te ia somnul.

El: (Ba să te ia!)

Ea: Daca mă ia, mă duci tu acasă, nu?

El: (Să-mi adormi în braţe…)

El: Cum să nu… Ai toată încrederea.

El: (Doamne-ajută!)

El: Aşa.

Ea: Pot să-ţi spun ceva? Mi s-a făcut puţin şi foame… Crezi că au ceva de mâncare?

El: Sigur.

Se întoarce către un ospătar.

El: Meniul, vă rog frumos.

Ea: Proscciuto con melone e preferata mea! E OK?

Ea: (Cred că am întins coarda cu proscciuto)

El: (I-aş face poze, cât de frumoasă e. Şi lumina pică angelic pe chipul ei… Slavă Domnului că ne-am regăsit!)

El: Perfect.

El: (Ce dracu’ a comandat? Sper că e de mâncare.)

Ea: Tu nu iei nimic?

El: Nu prea mi-e foame.

El: (Ce draci să iau? Eu am ieşit să fiu cu ea.)

Ea: Comanzi şi tu un vin bun?

El: Roşu? Alb?

Ea: Fiert cu scorţişoară. Roşu, evident!

El: (Vin fiert… Doamne, dă-mi putere!)

El: Perfect…

Ea: Şi cu mere. Dacă au.

El: Au, au…

El: (Poate n-au!)

Ea: (Ha-ha-ha!)

El: (Dacă n-au?)

Se întoarce către ospătar.

El: Aveţi vin? Da? Fiert aveţi? Cu mere?

El: (Boule! Cum n-aveţi mere?)

El: Cum n-aveţi mere?

Ea: Nu-i nimic, merge şi fără.

El: Luaţi de la salată. Salata de fructe, cum care salată? Trebuie să comand şi salată de fructe?

Ea: (Oare de ce nu o lasă aşa? Dar îmi place să-l văd cu se agită ca să-mi facă pe plac.)

El: Deci, pune-ţi-mi o salată de fructe cu mere, iar merele le luaţi şi le puneţi la vin. Aşa. Mulţumesc frumos.

El: (Bine că au salată! Ce proşti…)

Ea: E superb! Şi cald.

El: Daaa…Mă bucur că-ţi place.

Ea: Şi ce fotolii confortabile au…

El: (Parcă e o pisicuţă… Doamne, şi cum se întinde…)

Ea: Păcat că nu au canapele. Am fi stat mai aproape unul de altul. Să ne auzim mai bine.

El: (Putem muta scaunele!)

El: Vin cu scaunul lângă tine, dacă vrei.

El: (Vrei?)

Ea: Cum vrei…

Ea: (Doamne, câte invitaţii să-i mai fac?)

El: Acuşi!

El: (Doamne, ce prost sunt! Dacă m-atinge, leşin!)

Se mută lângă ea. Se fâstâceşte un pic.

El: (Ce frumos miroase… Şi cum îi strălucesc ochii…

Ea: (Nu cred că trebuie să mai fac nimic acum. Uite cât e de emotionat! Poate se relaxează după vin.)

El: Ăăă… Vrei apă?

Ea: Vine vinul! Ce frumos miroase!

El: (Apă? Ce idioţenii pot spune! Poate-mi revin după două guri de vin!)

El: E original.

Ea: Ce e?

Ea: (Nu cred că ştie, hi-hi!)

El: Vin.

Zâmbeşte.

El: Roşu.

Ea: Nu aveam nici un dubiu

El: Sănătate să-ţi fie! Şi iubire! Şi noroc! Şi tot ce-ţi doreşti să-ţi fie aievea.

El: (Şi să mă opresc, că se răceşte vinul.)

Ea: Noroc!

Ciocnesc şi sorb din căni.

Ea: E puţin cam acru. Poţi să-i rogi să-mi aducă nişte zahăr?

El: (Acru?)

Mai soarbe o dată.

El: (Acru?)

Ea: (Cred că fac cam multe fiţe. Dar chiar e acru!)

El: (Aşa e! Chiar e acru! Dracu’ să vă ia de proşti!)

Se întoarce către chelner.

El: Se poate nişte zahăr, vă rog frumos?

El: (Că merge la caltaboş vinul ăsta!)

Amândoi pun zahăr în vin.

El: Merge?

Ea: E altceva. Aşa da!

El: (Slavă Domnului!)

Se aude un clinchet ca de clopoţel. El îşi întoarce capul şi priveşte pe fereastră. Ningea. Doamne, ce frumos ningea…

O făptură de abur apăru prin perdeaua de fulgi moi şi-i zâmbi.

Făptura: Iar visezi cu ochii deschişi.

El: Da, iar. Şi e aşa de bine…

Doamne, ce frumos ningea…

Tags: , , ,

7 Comments

  • matilda says:

    Frumos, suav, trist, minunat… Nu mai sunt cuvinte …
    Sărbători binecuvîntate îţi doresc.
    Cu drag.

  • Săru’ mâna, Matilda! 🙂
    Te îmbrăţişez cu drag şi numai bine să ai! 🙂

  • arcadia says:

    O să iau blogul tău drept cadoul meu de Crăciun, că altele nu cred că mai primesc dacă o fi adevărat că numai la cei cuminți vine Moșul :))

    Crăciun fericit! 😀

  • Probă…
    Hai, că merge aşa! 🙂
    Deci, cum spuneam şi la tine, stai cu ochii pe sub brad. Sigur va fi ceva. Ori, în caz contrar, sigur nu duci lipsă de imaginaţie.
    Şi într-un caz, şi în celălalt, sunt mai bun decât Moş Crăciun. 😀
    Numai bine să ai şi mulţumesc frumos pentru mesajul onorant. 🙂

  • […] aici sau aici puteţi citi materialul publicat în numărul 5 al […]

  • Daria B. says:

    Dom’le, da’ spune-mi şi mie un lucru: de ce pe el îl pui să zică rama uşii, iar pe ea tocul uşii, hîîî? 😀

    Bine te-am regăsit, cu bucurie!:)

  • Pentru că, probabil, ăsta e singurul lucru prin care se deosebesc. 🙂
    Bine ai revenit! Cu bucurie! 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copyright © 2008-2022 Neliniştitu' All rights reserved.
This site is using the Desk Mess Mirrored theme, v2.5, from BuyNowShop.com.