Uite că încet, dar absolut sigur, sosi şi a treia zi de festival metalifer. După cum ştiţi deja, primele două zile mă fericiseră groaznic şi mă aşteptam ca şi aceasta să-mi zguduie fiinţa la greu.
Am ajuns la locul de bătaie taman când veteranii de la Metrock îşi manifestau ultima piesă din recital. Menţionez că n-am ştiut cine cântă, dar sunetul de belea m-a încântat peste măsură. Nu mi-am dat seama decât atunci când l-am văzut pe unul dintre ecrane pe Cristi Zăpadă. Respect, tătuţule, că tare bine le zici!
Pe goticii de la Lake of Tears îi mai văzusem în octombrie 2007, când au venit cu Rage la Arene. Mi-au plăcut atunci, chit că nu se mişcau deloc, da’ sunetul era de fier beton major. Acuma am văzut că Daniel Brennare (voce, chitară, tătuţ de trupă) avea la dialog un alt chitarist, Fredrik Jordanius pe numele său. Însoţiţi de basistul Mikael Larsson, tobarul Johan Oudhuis şi un aprig sunet de trompete şi fluierici, aceştia au poposit pe scena OST Fest-ului la 4 jumate fix.
Citeste in continuare: "Forjele de la OST Fest III – Lake of Tears, WASP, Megadeth şi Motörhead"