Ochi încovrigat
Se făcea că, într-una dintre dis-de-dimineţi, se trezeşte fii-mea cu leşin pe maţe şi mă ia la întrebări: “Tati, faci şi tu ceva bun de mâncare, da’ repede-repede?”. O iert pentru pleonasm (tot ce fac eu e bun, adică), îmi pun o trupă tare dragă, de-o ascultam pe vremuri la Vocea Americii – Winger, şi încep să cartografiez zona.
Deschid frigiderul – 4 ouă tremurau într-o cutie de lângă o sticlă cu bulion. Scotocesc prin bucătărie, nu găsesc pâine defel (a mea e mare mâncătoare de franzele), în schimb descopăr pusă deoparte, probabil pentru vremuri mult mai negre decât cele actuale, o pungă cu covrigi. Inventariez rapid: ou, covrig, ulei, sare, piper, bulion, tigaie, aragaz, Distrigaz… “Încă e bine”, mi-am şoptit atunci în barbă şi m-am apucat de treabă.
Am aruncat pe foc teflonu’ cu o lingură de ulei subţire-n colesterol, am ales un covrig mai simetric în aspect, un ou potrivit şi, după un minut caloric, am dispus în tigaie covrigul. I-am mulţumit în gând ăluia de-a inventat gaura şi, cu grijă, am deşertat în gaura covrigului conţinutul oului. Am acoperit totul cu un capac, nu înainte de a da focul pe poziţia “Aşa şi-aşa”.
Minunatul preparat s-a desăvârşit după două minute, două minute jumate. Pe alocuri, am mai ajutat oul la coagulare cu o linguriţă cu care am luat ulei încins şi i-am turnat în cap. Ca să fie mai apetisant pentru nervu’ optic, am decorat Ochiul Încovrigat cu niscaiva bulion natural 100% amestecat cu ceva piper.
Cât despre fii-mea, curiozitatea şi foamea au fost mai puternice decât teama de aspectul ineditului preparat. Am primit nota maximală, parol! Nu mă credeţi? Întrebaţi copilu’, că e la vârsta când nu minte foarte tare, he-he!
PS: De vă râcâie dilema despre cum s-a mănâncat minunăţia, aflaţi că nu am folosit furculiţe şi cuţite, ci doar mânuţa din dotare, ochiul fiind ca partidul, strâns unit în jurul covrigului. Destul de consistent, deci…
Datorii:Teo Negură, Cristian Dima, Năbădăiosu’, Gabriela Elena.
44 Comments
😀
Tare trupa, tare idee. Prefer cum arata in prima poza totusi.
In cazul unui covrig din asta presupun ca se folosesc doua oua si o sa arate ca doi ochi in spatele unor ochelari 🙂
Prima data cand aud de asa ceva. Oricum pustoaica cred ca a fost entuzismata de modul in care arata (cred ca sunt doi ochi si un nas acolo sau mi se pare mie). Oricum imaginatia romanului e bogata.
@ana: covrigu’ tau are 3 gauri! deci 3 oua!
@nelinistitule: buna inventia!
Foarte drăguţ ! Pentru cine e amator de altă reţetă cu ochiu’ băgat în gaură (nu vă gândiţi la prostii, vă rog !), priviţi aici
http://www.lecturirecenzate.ro/2010/10/12/ochiuri-italiene/
Vă doresc poftă bună ! 😀
Ce toantă sunt! Niciodată n-am ştiut la ce folosesc covrigii, cu adevărat. Credeam că numai la câini. La coadă.
Acum mi-ai făcut o poftă!…
Ana,
Trupa e de mare fel. Oricum, primul album rămâne de referinţă. 🙂
D-aia am pus-o şi pe prima, că arată mai bine, he-he! 😀
Poza cu covrigul tău mă inspiră teribil. 😀
Iaşi,
Exact, are nas şi gură. Din cauza uleiului am avut ceva de lucru cu aderenţa ketchup-ului la ou. 😀
Zaqk,
Da, combinaţia dintre efectu’ vizual şi cel papilar a fost de extremă manifestare. 😀
Zina,
Săru’ mâna pentru masă! 🙂
Renata,
Este doar un punct de vedere. Al meu, he-he! 😀
tare-mi trage cu ochiul ochiul ăsta, n-am covrigi că făceam unul mintenaş. dar mă consolez cu ouăle coapte în cartofi pe care le-am făcut zilele astea, reţeta completă în Cartea regală de bucate a Principesei Margareta…
Daaa, am citit minunile de le puseşi p-acolo! 🙂
Să ne fie de bine, deci. 🙂
Am crezut că numai eu inventez diverse chestii pentru a-mi convinge copila să mănânce.
Aşa ceva nu mi-ar fi trecut prin cap niciodată! Deci viitorul mic-dejun e salvat! 🙂
Deja trebuie să mă gândesc la altceva… 😀
Să te văd pe unde scoţi cămaşa când te-o vizita Kremvurşt. 🙂
Deci. Oaole astea, aam, oualele astea, oile astea merg numa’ cate unu pe teflon ? Da’ covrigu’, covrigu e d-ala duru’ de face poc la dinti? Gandesc sa-i fac si lu’ nepotu’ o decoratiune d’asta ca nu prea maninca oo.
Toate celea bune si o cat mai larga inspiratie !
MZ,
Covrigi se găsesc, ouă aşijderea, iar acuma, ştiind reţeta, poa’ să vie toţi trei. De fapt, abia aştept să vie! 😀
Mishulake,
Uite, nevoia m-a învăţat cu ce se umple gaura la covrig. Noroc că mai am oo. 😆
Mulţam fain, tătuţule, să fii sănătos! 🙂
[…] tuturor: Adrian Voicu, Alex Mazilu, Betivul de cuvinte, Caius, Gabi123, Gabriela Elena, Link Ping, Mirela Pete, Nea […]
Ce mandru si prins de importanta faptului s-a simtit covrigul, care nu a mai pozat niciodata alaturi de …un ou! 😀
Uite dom-le ca foloseste la ceva si gaura de la covrig! Bravo Coane, ai fost destul de ingenios!
Cred ca micuta a fost tare incantata si a mancat cu placere!
Gabriela Elena,
Cred că mai importantă s-a simţit gaura, trezindu-se ănnobilată cu un ou! 😀
Nea Costache,
Aşa e e, bre! Am mai văduvit vreo două găuri de vid şi le-am oferit copilului spre îngurgitare. 😀
Maître, arata mai mult a ..desert!:)
Mulţumesc frumos, doamnă! 🙂 Şi eu am crezut la fel, dar nu am reuşit să conving pe nimeni. 😀
excelent mod de-a folosi gaura covrigului. mai ca ma ispiteste sa incerc.
[…] tuturor: Adrian Voicu, Alex Mazilu, Andi Bob, Betivul de cuvinte, Caius, Dispecer, Flavius Obeada, Florin […]
Simona,
Câinele era în deplasare, a trebuit să o umplu cu altceva. 😀
[…] Dumitru, Marius Stefan Aldea, Mikael Eon, Mitrut Stanoiu, Moş Călifar, Mordechai, Nametii, Nelinistitu’ Adrian Voicu, nenea Cosmos, Quadratus, Simion Cristian, Tac’su, sir Trexel, Teo Negura, Al 2-lea, Vania […]
[…] ACESTA ESTE CĂ ELE ÎŞI UITĂ VALOAREA. […]
Ma tot scarpina pe creieras sa incerc si eu ceva asemanator intr-o zi, pare distractiv 🙂
Luni si marti mi-am luat cate un covrig, da’ cum oua n-am mai vazut prin casa luna asta…
Da’ pan’ la sfarsitul lunii tot o comit. Si sper sa nu ma pocneasca lenea ca sa si infrumusetez putin cu niste markere ouale inainte sa le sparg 🙂
Păi, încearcă să umpli găurile la propunerea covrigărească de mi-o făcuşi acu’ câteva zile, că dac-o mănânci, nu-ţi mai trebe potol o săptămână. 😀
Dacă-s în dispoziţii, de Paşte cre’ că machiez nişte ouă. 😀
[…] tuturor: Adrian Voicu, Alex Mazilu, Andi Bob, Betivul de cuvinte, Caius, Cati Lupaşcu, Dispecer, Gabi123, Gabriela […]
Immmm,arata bine,pana si mie mi se face pofta de mancare!
Bine ai venit şi poftă mare să ai! 🙂
[…] Dumitru, Marius Stefan Aldea, Mikael Eon, Mitrut Stanoiu, Moş Călifar, Mordechai, Nametii, Nelinistitu’ Adrian Voicu, nenea Cosmos, Quadratus, Simion Cristian, Tac’su, sir Trexel, Teo Negura, Al 2-lea, Vania si […]
[…] …şi în cele din urmă să râzi gândindu-te la cele întâmplate. […]
[…] tuturor: Adrian Voicu, Alecu Racoviceanu, Alex Mazilu, Andi Bob, Betivul de cuvinte, Caius, Carmen Negoita, […]
Ceva normal să iei notă maximă la bucătărit pentru că, nu-i aşa, să nu neglijăm că ne intră în fişa postului: numa noi, tătuţii, ştim să punem printre condimente şi puţină dragoste în ceea ce facem. Asta ne-a fost dat, să fim pricepuţi şi modeşti. 🙂
Aşa să ne ţie Dumnezeu, tătuţule! 😀
[…] Dumitru, Marius Stefan Aldea, Mikael Eon, Mitrut Stanoiu, Moş Călifar, Mordechai, Nametii, Nelinistitu’ Adrian Voicu, nenea Cosmos, Quadratus, Simion Cristian, Tac’su, sir Trexel, Teo Negura, Al 2-lea, Vania si […]
[…] Dumitru, Marius Stefan Aldea, Mikael Eon, Mitrut Stanoiu, Moş Călifar, Mordechai, Nametii, Nelinistitu’ Adrian Voicu, nenea Cosmos, Quadratus, Simion Cristian, Tac’su, sir Trexel, Teo Negura, Al 2-lea, Vania si […]
[…] ACESTA ESTE CĂ ELE ÎŞI UITĂ VALOAREA. […]
[…] …şi în cele din urmă să râzi gândindu-te la cele întâmplate. […]