38

Terracotta strikes back – Ciorbă groasă cu iaurt şi ceva proteine cocoşate

Posted by Neliniştitu' on 24 December 2010 in Papila inovatoare |

Am zis că dacă e Ajun, dragii mei, să vă mai pun o placă referitoare la potoale, ha? Nu ştiu dacă v-am zis, da’ am prins drag de treburile astea de teracotă, darmite de cărniţa de cămilă. Astfel m-a izbit din nou inspiraţia: să-i frig o ciorbă adevărată! Nu mă îndârjeam, da’ am avut drum pe lângă o măcelărie, nu m-am putut abţine şi am luat o bucăţică la jumătatea ăleia de vă povesteam aici.

Dând din cap pe Pantera am trecut la mărunţirea minuţioasă a cărniţei, apoi am scos la produs crăticioara de teracotă (aia, dacă mai ţineţi minte, avea coadă, deci, era tigaie). Am pus pe fund niscaiva ulei de măsline, am aruncat în ea cărniţa tăiată “à la finesco” (bucăţici de un centimetru) şi un praf de sare. Am dat-o la capac şi mi-am văzut de tocat alte alea.
A urmat un cartof nou, cam cât pumnul de mare, pe care l-am belit uşor de piele şi l-am tăiat cubuleţe de 2 cm. După ce am rondelit un morcov, am luat cartofii, un pumn de năut fiert şi le-am aruncat pe toate în capul cărnii sfârâinde.

Le-am oferit intimitatea capacului vreme de un sfert de oră, neuitând să le mai schimb locurile cu o spatulă de lemn. Am tras cu ochiu’ până când am văzut că se rumenesc cartofii, iar morcovii se dau şi ei coloraţi pe margini. Atunci i-am surprins cu cinci păhărele de iaurt natur, d-ăla de stă linguriţa-n el. Am amestecat bine şi am adăugat aşa, cam la trei sferturi dintr-o sticlă de jumate de apă plată. Şi, vup!, iar le-am pus capacul!

Când am auzit clocoteală, am blagoslovit-o (pe ea, ciorba) cu un pumn frunze de mărar şi de mentă proaspete, evident, mărunţite.
Nu ştiu cât am mai lăsat-o la bolboroace, da’ am făcut-o prin încercarea morcovilor. După ce am constatat fierberea lor corespunzătoare, i-am dat 5 minute fără capac, să scadă mai repede, apoi am mai miluit-o cu o mână de frunze de pătrunjel. Am luat-o de pe foc şi am căpăcit-o again.

După încă 10 minute de jur-împrejuru-mi se revărsau aburi înnebunitori, care-mi decalibrau nervii olfactivi.
Bună, bre, bună! Merge os şi rece, parcă mai bine ca atunci când e fierbinte, că se îngroaşă şi se simt mărarul şi menta mai abitir.

Ţineţi minte trei cuvinte: PER-FEC-TĂ!

Crăciun Fericit, bre, dragelor şi dragilor!

Datorii: Vania, Gabriela Elena, Teo Negură, Cristian Dima, Şi la vară cald, Caius, Gabriela Savitsky, RedSky.

PS: Dacă nu mă mai vedeţi p-aci o vreme, înseamnă că am scăpat la sarmale şi cârnaţi, he-he! De porc, bineînţeles! Da’ o să revin! Să fiţi iubiţi şi fericiţi!

Tags: , , ,

38 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copyright © 2008-2024 Neliniştitu' All rights reserved.
This site is using the Desk Mess Mirrored theme, v2.5, from BuyNowShop.com.