30

Saramură complexă de peşte şi de lins îndelung degetele

Posted by Neliniştitu' on 4 July 2010 in Papila inovatoare |

Din ciclul “Tot pă bloc, pă bloc, pă bloc/Punem iar ceva pă foc” continuăm seria aventurilor culinare de pe casă, iar în episodul de azi o să vă prezint un preparat al cărui protagonist este un peşte nu atât de urât pe cât e de gustos sau invers. Adică, nu ăla prins de mine, ci ăla ales de pe taraba unui nene mai norocos în undiţă, he-he!
În primul rând se caută un prelungitor corespunzător şi se bagă în priză urgent şi neapărat cunoştinţele mele din adolescenţă, zicând aci de Blackie Lawless & Co. Da, copii, de WASP e vorba! Dăm un pic din cap şi trecem la partea creativă a incursiunii la înăţime.

Ne aruncăm pe respectivul ingredient de bază şi anume, peştele. Datorită texturii cărnii şi surplusului de vitamine pe cap de peşte halit, am ales un soi mai puţin cunoscut vouă, Habarnamus Mediteraneus. Acuma, că am lămurit ce mâncăm, se despică pe burtă, se scoate ce se poate dinlăuntrurile sale, dar cu acurateţe, se spală bine şi se presară o linguriţă de sare în despicătura burţii.

Între timp, grătarul duduie de sănătate. Cu o grijă aproape matematică, am depus spre jăruire vreo 6 roşii, trei ardei graşi şi tot atâţia ardei iuţi. Vântul de pe terasă numa’ bine avea grijă de virilitatea jarului aşa că, după nici 20 de minute, am putut să schimb locul legumelor cu peştucii ce aşteptau nerăbdători într-un castronete. Un cetăţean care privea în gol, dar care dorea să se înfrupte la final, a primit sarcina să cureţe o căpăţână de usturoi şi s-o transforme în mujdei clasic: ulei de măsline, apă şi sare.

Prevăzător, pentru că-mi trebuia mai târziu, pe o butelie de voiaj am pus la încălzit o crăticioară cu apă, sare, o lingură de ulei, piper şi două cuburi de supă. Apoi m-am aplecat asupra curăţirii de ardei şi roşii, urmând să-i mărunţesc finuţ cu un cuţit campion. Acuma intră în joc o cutie de plastic, că altceva n-am avut la îndemână, care a avut rolul de moaşă la naşterea saramurii complexe. Eh!, şi am pus în ea ardeii, roşiile, mujdeiul, câteva linguri de ulei de măsline (pentru fiecare peştan, câte o lingură), aproape acelaşi număr de linguri cu sare (minus una, la mine, depinde cât de sărat vreţi preparatul) şi o mână de pătrunjel tocat cu acelaşi cuţit câştigător la proba de tăiat degete dibace. Astea se amestecă bine-bine, adăugându-se apa din crăticioară care deja era înspre clocotire. După ce capătă o omogenitate care să vă placă ochiului, se numeşte că aţi terminat saramura.

Evident, cât v-am ţinut de vorbă am avut grijă să mai întorc şi peştanii, ca să nu fie nevoie să aleg bucăţele de carne din scrum. Înainte să-i iau de pe grătar, i-am curăţat de solzii arşi cu o spatulă, cu grijă, să nu se rupă total. Dacă sunteţi mai catolici decât şeful de la Vatican, puteţi spăla peştucii în apă caldă, ca să se cureţe cu adevărat de scrumeli. Aşaaa…

După ce-am terminat de cosmetizat peştoii, i-am înecat frumos, pe rând, în cutia cu saramură, astfel încât să fie acoperiţi cât mai bine. Am stat vreo zece minute, spre un sfert de oră, ca să se întretaie aromele prin carnea deja fragedă.
A rezultat un ambient de gusturi şi arome, numai bine de păpat pe bloc şi lăsat vântul să-ţi suflet prin plete. Ah! Iar zama… A mers cu pâine proaspătă, pfuaaa! Nu pot să vă descriu, că mi se-neacă limba!

Datorie: Gabriela Elena.

Tags: , , ,

30 Comments

  • brontozaurel says:

    The link is broken – asta e Harder Faster http://www.youtube.com/watch?v=IAIda65XhYI

    Si cu pestele ai trezit fantomele 🙁

    Recenta. Eram in Auchan la casa. In spatele meu un cuplu. Tineri. Tipu avea in mana dreapta o punga cu un peste inauntru. Si la un moment dat o misca putin in asa fel incat sa para ca se zbate pestele. Tipa il ia nervoasa cu un “Termina!” Hmmm, ma gandesc eu, ce morocanoasa, mie mi s-a parut chiar amuzant ce a facut. Se mai elibereaza banda cat sa-mi pun si eu produsele si sa puna si ei punga cu pestele pe banda. Si atunci constat eu ca… nu fusese doar mana lui. Pestele ala era inca viu si sa zbatea saracul. Stiu ca si mie imi place carnea de peste la nebunie, face orice alta carne sa para groaznica, as manca numai somon daca mi-as permite… dar imi e groaznic de mila atunci cand vad ca vand pe undeva pesti vii.

    Cand eram in liceu si mergeam cu ai mei in metro, ma duceam la acvariu si vorbeam cu ei. Si daca ma intrebau daca vreau peste saream ca arsa “Nuuu!!!” Imi place carnea de peste, dar as muri sa stiu ca omoara cineva unul acolo pe loc special pentru mine. Imi plac enorm si vii.

    Habarnamus nici eu de soi, da’ asa mi-e mila de el in prima poza.

    Veche de tot. Prima data cand m-am uitat la poza de pe gratar am vrut sa comentez ca par cam arsi. Si dupa aia mi-am adus aminte… asa se fac. Na, eu nu mai stiam. Cu rondele sau bucatile de file de somon e mult mai simplu – jumatate de minut pe fiecare parte la microunde sau in tigaie si gata. Dar am vazut si peste asa pe gratar. Tin minte exact si cand, acum 21 de ani, la mare (a fost a doua si ultima data in viata cand am fost la mare) dupa un pescuit. De fapt… singurul care chiar a pescuit a fost sotul unei colege de-a mamei, restul nu ne pricepeam chiar deloc. Eu si cu baiatul lor ne tot dadeam pe un tobogan de beton de la marginea baltii. Era sa-mi sparg capul in ala… In seara aia am mai vazut peste asa pe gratar. Si tin minte si mirosul…

    PS – Eu trec (cred ca deja a patra oara anul asta) iar printr-o faza in care ascult obsesiv Annihilator

  • Manole says:

    La cum arata pestisorul ala…l-as fi cautat un pic la canini… 😀

  • Mestere,cred ca a fost care pe care! :))

  • Brontozăurel,
    Era viu pe vremea când l-am luat. De link-ul cu WASP, zic. 😀 Am corectat, mersi frumos! 🙂
    Şi eu sunt pacifist, d-aia îi las în mare să-i prindă alţii şi eu să-i cumpăr gata morţi. 😀
    Mersi şi de Annihilator! “Never, Never Land”, merge de minune lângă Angry Again! 🙂

  • Manole,
    D-aia am pus şi poza cu el fresh, să se vadă că înainte de grătar nu-şi belea dinţii la mine. 😀

  • Doamna Poşetoasă,
    Deci, am învins şi de această dată, tovarăşi! 😀

  • Manole says:

    Doamna cu Posete, iti dai seama ce manevre, ce manusi de azbest! :))
    Neli, ai si ales un puiut!Tac’su probabil, il mancase pe pescar!:D 😀

  • Io, doar cu puiuţii! Profesioniştii sunt cu ăia mai marii. 😀
    Am auzit că pescarii recuperaţi din burţile taţilor nu se fac la grătar, ci la proţap. 😀

  • Manole says:

    Acum l-am vazut mai bine p-ala gatit si inmuiat in saramura…Doamneeee, ce ranjet…ascutit are! 😀 😀

  • Se bucură şi el, ca toţi peştii în saramură. 😀

  • Dumitru H says:

    “Se bucură şi el, ca toţi peştii în saramură.”
    Domn’e, cred ca era vorba de o satisfactie comuna 😀 .
    La un moment dat, in timp ce lecturam inghitindu-mi de zor saliva din cavitatea bucala, am constatat ca pot sa simt chiar si mirosul. Si chiar m-a cuprins invidia zicandu-mi in sine-mi: “Uite ma, ce talent are asta la scris ca poate sa transpuna si mirosul in text!” Cum mirosul era din ce in ce mai persistent, am iesit pe balcon, si am constatat ca un vecin din blocul alaturat ti-a urmat exemplul gastronomic pe bloc. Probabil te are-n blogroll si l-ai bagat in ispite. Si-a fript pestii si s-a carat sa-i haleasca la racoarea aerului conditionat din casa (probabil). Saramura? Nu, nu a facut. Si sa nu te mire. Habar n-au grecii sa faca saramura.
    In alta ordine de idei, daca ar mai fi doua-trei bloguri care sa dezbata problemele existentiale in modul asta, cred ca cel putin jumatate din romanii plecati din tara s-ar intoarce in Romania (evident, dupa ce ar citi postarea asta sau pe aia cu copanelele), dorindu-si sa fie si ei afectati de criza in halul asta 😀
    Mult noroc!

  • Dumitru H says:

    PS Cred ca “Habarnamus Mediteraneus” asta e un soi de “Sparus aurata”, dar nu bag mana-n jaratecul gratarului tau.

  • Nea Dumitre, mersi frumos pentru aprecierile care este. Cu proxima, eşti invitatul personal la una pe bloc, de orice fel, chiar şi doradă, de-asta, la care matale îi zici “sparus”. 😀
    Sănătate să-ţi fie şi numai de bine, cu sau fără greci! 😀

  • andrea says:

    Daca doriti sa facem link exchange cu siteul http://www.wallpapershome.ro si http://www.jocurinoipentrucopii.ro sectiunea “Parteneri”,eu va adaug blogul in cele 2 siteuri in schimbul adaugari pe siteul dumneavoastra a linkului http://www.jocurinoipentrucopii.ro cu titlul “jocuri noi”

    P.S daca sunteti de acord cu link exchange-ul va rog sa imi trimiteti si numele siteului dumneavoastra cu titlul cu care vreti sa fie adaugat

    alina2006sm@yahoo.com

  • molie says:

    Miroase bine! 🙂
    Am primit o “lovitura” direct in meniul(dorit) personal.
    Merge pestele asta cu sprit de vara (alb-sec). 😉

  • Andrea,
    Bine ai venit şi mersi de propunere. Te-am marcat. 🙂

  • Molie,
    Să-ţi fie, şi anume, de bine şi mersi frumos! 🙂
    Merge cu de vară, la greu… 😀

  • brontozaurel says:

    Dorada… hmmm, la forma seamana, nu stiu de ce mie imi pareau mereu mai inchisi la culoare cand vedeam exemplarele acolo in “zapada” aia in hipermarket 😕

  • Aşa e, bre, ai ochiu’ format pe dorada! 😀
    Ai noştri-s mai închişi. 🙂

  • DeMaio says:

    Aoleu…!
    Om bun, mi-ai distrus liniștea stomacului și asta chiar înainte de Uruguay-Olanda =))

  • Vezi, daca “pestanii” n-au stiut sa ocoleasca ispita pescarului?
    Au ajuns materie prima pentru o masa copioasa, cu efecte secundare “de lins îndelung degetele”. 😆

  • Bre, io am alte ispite, deci nu-s pescar, deci d-aia n-au tras la mine peştanii. 😀

  • Manole says:

    Daaa, tu pentru bucuria firului intins =))
    Siguuur si daca prindeai vreunul, erai ca la Fishing TV…ii masurai aripioarele si il eliberai dupa! 😆

  • Tot timpul votez cu bucuria firului întins. 😀

  • DeMaio,
    Bre, ce căutaşi la spam? 😀
    Abia acu’ apăruşi! Deci ştii şi rezultatele, he-he! 😀

  • WhiteWolf says:

    Quizda ma-sii !!! Vezi ca merge si fara menta, bre ?
    🙂 :D) 😛

  • Merge, bre, cum dreacu’? Mai ales că n-avusei pe la îndemâini. 😀

  • Aura says:

    Salut, acum sint la birou, de cam 15′ am servit di zacusca pe care aseara pina la ora 11 am terminat-o. Uitindu-ma la poze, am ales-o pe cea care mi-a placut ca aspect si cind am citit modul de preparare, derpt sa-ti spun m-ai bine dispus, ai talent, la saramura este putin altfel, saramura nu are usturoi caci atunci este peste fript cu mujdei, reteta mea este lasata mostentre de la tata pescar inrait pe vremurile apuse.Pestele se fige pe o ceva ca o tabla si se presara sare gronjoasa, pesrele este curatat de solzi, dupa ce sa fript, se pune intreg sau taiat bucati mari intr-un castron unde se pune ardei iute,o rosie, patrunjel si marar tocat si se toarna apa fierbinte, se lasa 15′ dupa care se poate sevi sau hali cu mamaligauta. ” Pofta buna ” merit sa incerci.

  • Bine ai venit! 🙂
    Mulţumesc frumos pentru sfaturi, o să încerc în viitorul luminos al ţării noastre. 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copyright © 2008-2022 Neliniştitu' All rights reserved.
This site is using the Desk Mess Mirrored theme, v2.5, from BuyNowShop.com.