29

Relaş, tătuţilor, relaş…

Posted by Neliniştitu' on 30 June 2010 in Irealul prezent |

A sosit momentul să-mi iau o pauză de la cele de zi cu zi şi să purced într-o aventură de câteva ore la pescuit. Eu n-aveam de niciunele, care este, dar avea un pretenar undiţă şi cârlige. Mi le-a împrumutat, deh! Meritul meu a fost punga cu seminţe, he-he!
Heee… Valuri, mare, linişte, briză, un pescăruş, chestii… Să tot zaci… Totuşi, de cum am ajuns m-am pus pe aranjat scula de peşte şi  a de muzică. Cu undiţa a fost mai simplu, dar pentru audiţie am tăiat o sticlă de plastic şi am vârât în ea telefonul. Românu’ zice că la vreme de secetă e bună şi ploaia cu piatră. Eh!, aşa a fost şi audiţia improvizată de mine.

Soarele ardea, muzica mergea, sămânţa se spărgea, peştele nici de-al dreacu’ nu trăgea, dar m-am mângâiat cu gândul că îl speriase barcagii ăştia.

M-am plictisit, după o vreme, şi mi-am făcut un nou amic, destul de timid la început, dar foarte prietenos imediat ce l-am servit cu un rest de sardină găsit pe mal.

Şi soarele tot ardea, muzica, aşa cum ziceam, sămânţa din pungă dispărea, peştele… dracu’ să-l ia, dar m-am mângâiat cu faptul că-l speriase ăştia cu palele lor.

Apoi, dacă tot nu aveam de lucru cu undiţa, m-am benoclat la copilaşii tembeli ce se aruncau de pe stânci. Culmea e că ieşeau tot atâţia cât săreau!

După două ore m-am săturat de cât peşte văzusem la alţii. Pe când îmi strângeam aparatura, doi puştani cătau să se îmbăieze în zona lăsată de mine liberă. Nu am putut să nu mă minunez de noul tip de slip pe care-l purta băiatul din dreapta. Hai, dau o nefiltrată neagră pentru cine se prinde!

Când am părăsit zona m-am salutat cu un “puşcaş marin”, care, evident, avea mult mai mult succes şi nici nadă nu-i trebuia, ci doar să nu i se strice arcul la jucărie.

Singura chestie pe care am prins-o în relaşu’ de vă zisei, afară de pozele astea, a fost o mare arsură pe spate. Futu-l p-ăla care mai merge la peşte d-ăsta!

Bonus: În drum spre hotel, într-o parcare de roabe, am descoperit ilustrarea africană la “Cosaşi odihnindu-se”. Inspirat, artistul contemporan a intitulat-o “Robaşi odihnindu-se”.

Datorie: Gabriela Elena.

Tags: , ,

29 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Copyright © 2008-2022 Neliniştitu' All rights reserved.
This site is using the Desk Mess Mirrored theme, v2.5, from BuyNowShop.com.