Posts by Neliniştitu':
Icoana
Icoana era acolo, pe peretele din spatele clasei, încă de când păşiseră pentru prima oară în a doua cameră pe dreapta, la parter, cum intrai în şcoală.
Copiii crescuseră, se schimbaseră, deveniseră prieteni, neprieteni, se mutaseră în bănci, în alte bănci şi renunţaseră la uniforme. Până şi metodele de copiat evoluaseră în ultimii opt ani.
Dar icoana rămăsese aceeaşi şi la locul ei: pe peretele din spatele clasei.
În ultimul semestru din clasa a VIII-a venise o profă nouă de Religie. Nu semăna cu nimic din ceea ce văzuseră până atunci: faţă rotundă, talie groasă, buze groase, voce groasă, sprâncene groase, împrietenite pe viaţă deasupra ochilor rotunzi şi mari, mâini sănătoase, cu ceva pilozităţi şi o fustă kaki, până la glezne.
În ultimile trei săptămâni doamna de Religie le vorbise cu abnegaţie şi patos despre Apocalipsă, demoni şi exorcizare. Următoarele două săptămâni, jumătate dintre ei dormiseră în pat cu mamele şi cu lumina aprinsă.
Gigel făcea parte din această jumătate. Georgel făcea parte din cealaltă, neafectată.
Ultima lucrare de control din clasa a VIII-a a fost la Religie. Nota putea să-i schimbe media lui Gigel şi de aici i se putea schimba tot viitorul. Putea prinde un liceu bun.
Doamna a intrat mai gravă ca de obicei, probabil era răceala ce revenea la ea precum bumerangul la aborigen: o ţinea 6 zile, „cât i-a luat Domnului să făurească lumea”, iar în a şaptea se făcea bine. Lunea o lua de la capăt.
Le-a dat din Apocalipsă. Gigel a înnebunit pe loc. Încurca semnele Apocalipsei cu molimele din Egipt.
Se uită în jur. Jumătate din clasă, poate chiar mai mult, copia pe rupte, majoritatea de pe smartphone-uri.
Avea şi el smartphone. Subiectele îl aşteptau la o atingere distanţă, dar îl oprea ceva, cineva, o forţă nevăzută. Chiar dacă era în ultima bancă, se uită în spate temător.
Colegul lui de bancă, Georgel, copia de rupea bila la pix.
Gigel nu ştia dacă să-l invidieze sau nu. Dădu să deschidă subiectul din smartphone, dar se uită în spate cu teamă.
Georgel terminase.
– Copiază, bă, eşti prosti? îi şopti Georgel apăsat.
Gigel se uită în spate temător.
– Nu copiez, bă, că mă vede icoana. Uite-o cum se uită la noi.
Până la urmă Gigel a intrat la un liceu bun.
După ce a pus deoparte pensia pe 3 ani, un bătrânel a descoperit la ce serveşte UNPR-ul!
La nimic. Că n-are bani.
Ultima bucurie
Căldură, pietriş, praf, şlapi umblând, chiştoace, PET-uri goale, tocuri (?!), fum, mici, muţunachi chinezeşti, ruletă cu cuie, hamuri, caiele, şlapi umblând, fum, mici, îngheţată la cornet, „aruncă mingea şi dărâmă cutiile”, comedii cu lanţuri, fum, mici, tenişi chinezeşti, „da’ vreau şi în trenuleeţ”, baloane, comedii fără lanţuri, fum, mici, joc de box, „îl sparg să […]
Unde mai ieftin nu se poate?
Răspuns: vezi mai jos.
Litoralul românesc a înregistrat un număr record de turişti în acest weekend, singura cameră liberă fiind cea dintr-o toaletă publică din Vama Veche!
Care a şi înregistrat, he-he!