Despre o ”Corabie din cer”
Demult, tare demult, să fie vreo câteva decade de când nu mi-a mai fost dat să citesc o carte de povești, darmite una cu basme atât de frumos meșteșugite precum cele din Corabia din cer a Andrei Samson.
Subtitlul ”basme pentru oameni mici tăinuiți în oameni mari” îl pricepi abia după ce citești cartea, pentru că poveștile Andrei nu sunt chiar întocmai precum cele pe care le citeam când eram copil, ele sunt pline ochi de simboluri care scapă urechilor ”oamenilor mici”, dar iscă uimiri și mirări în mințile ”oamenilor mari”.
De fapt chiar acel ”tăinuiți” din subtitlu mi-a atras atenția la faptul că aveam să descopăr într-adevăr o Șeherezadă contemporană.
Formația Andrei ca etnoloagă, antropoloagă culturală și folcloristă răzbate cititorului avizat în orice poveste, fiind de-a dreptul fascinant filigranul în care împletește cuvintele, șlefuirea până la perfecțiune a formelor lor și îmbinarea ideală ale acestora în fraze arhaice, dar perfect comprehensibile, reușind de fiecare dată să împingă imaginația pe tărâmurile magice unde se nășteau Feții-Frumoși (care la Andra sunt Fecior-din-Soare, Feciorul Vremurilor) și Cosânzenele (Măruca, Fata de Azur) atât de dragi copilăriei noastre.
Chiar suntem avizați în debutul fiecărui basm că acțiunile ce vor fi să vie sunt cu totul și cu totul suspendate într-un timp personal, al lor, al autoarei sau al universului însuși, nu putem ști exact, dar nici n-ar fi interesant, nu?
Astfel, poveștile Andrei încep în vremurile ”pe când timpul se număra după feliile de lună ce se răsuceau pe cer”, când ”zorii zilei se asemuiau ultimelor pâlpâiri de soare la asfințit”, ”pe când pământul se învelea cu cerul” ori, încă de pe vremea facerii a tot ceea ce ne înconjoară, de la Big Bang citire, adică ”odată nici prea demult, dar parcă dintotdeauna”.
Cuvintele sunt calde și pline de arome de bunătăți bunicești, poveștile curg blând și cald precum laptele proaspăt muls, iar pildele, ah!, pildele, încununează fiecare final.
Îmi place să cred că Andra a vrut să aducă un tribut basmelor lui Petre Ispirescu și Mihai Eminescu prin personajele sale Alidor (Alidor și cheia iubirii) și Miron (Fluierul de leac – faină poveste!) și alte câteva elemente pe care eu le-am găsit în poveștile sale, dar vă las și vouă plăcerea să o faceți.
Pe final, aș vrea să-i mulțumesc mult de tot Andrei pentru întoarcerea în timp, pentru gusturile, aromele, sunetele și imaginile de altădată pe care le-am trăit odată cu lecturarea filigranatelor sale basme, dar și inspiratei Violetei Borzea care a tipărit-o.
”Corabia din cer” – Editura pentru Artă și Literatură – se găsește în toate marile librării off și online.
Vigilență sau demență?
Am pus pe rețeaua lui Marc Zahărberg o poză primită de la un pretenar de la târgul de Crăciun din Hamburg și la fix o secundă am primit avertismentul de mai jos:
Adică, la târg e voie, dar pe internet, nu? Ce chestii restricționate a văzut ochiul electronic, că eu nu m-am prins? Ori a prins forma și a neglijat conținutul?
Oricum ar fi, a fost prima experiență de gen pentru mine și cred că ușor, ușor, vom reveni la bloguri, că pe rețelele controlate din ce în ce mai puternic de roboței neantrenați în zona umorului, nu prea mai avem loc.
Minuni de demult
Dacă am avut o duminică faină, am continuat cu o zi de luni tot în același ton, astă-seară fiind la cea de-a II-a ediție a Festivalului Folk Bun de la Sala Palatului.
Au fost 4 ore neîntrerupte de folk adevărat cu Ducu Bertzi, Vasile Șeicaru, Marius Bațu (care a completat jumătatea de Poesis cu Dan Bittman), Cristi Dumitrașcu, Alina Manole și Dan Byron, Ovidiu Niculescu, Țapinarii și Fără Zahăr, seara încheindu-se magistral cu Mircea Baniciu – atmosfera se vede în filmulețul atașat.
Am cântat, am plâns, am râs, am dansat și mi-am amintit cum cântam, plângeam, râdeam și dansam odinioară, pe vremea când abia se nășteau unele piese de pe scenă…
Copilării și mirări la Librăria Pavesiana
Astă-seară, la 5, am fost invitat la Librăria Pavesiana de minunata editoare Violeta Borzea, șefa Editurii pentru Artă și Literatură, la lansarea a patru volume faine scrise de patru autoare minunate.
Într-o atmosferă cu arome de cozonac și vin fiert, distinsele autoare au vorbit despre creațiile personale, la sfârșit, Violeta făcându-mi onoarea să spun și eu câteva cuvinte despre poveștile mele.
Doamna Cleopatra Lorințiu, autoare, jurnalistă, realizatoare TV și diplomat, ne-a vorbit despre vremurile de demult, când umblau puricii cu 99 de ocale de fier la picior și cărțile se tipăreau în fantastice tiraje care se mai și epuizau, apoi ne-a povestit despre a sa Libeluliadă, apoi Andra Samson ne-a introdus în lumea basmelor sale și ale Corabiei din cer, a urmat Alexandra Niculescu care ne-a plimbat prin Oranjeria ei, Cristina Marin urmându-i cu câteva cuvinte lămuritoare din partea Liei, nepoțica ei și inspiratoarea Mesajelor de poveste.
Mulțumesc din suflet, dragă Violeta, pentru că mi-ai dat ocazia să întâlnesc niște autoare mișto de tot, calde, faine și de treabă, parcă ne știam din curtea școlii, apoi pe doamna gazdă care e o ca bomboană fondantă de pus în pomul de Crăciun, apoi un auditoriu foarte fain, inclusiv micuțul Robert care a citit, și nu în ultimul rând librăria, care e caldă și mistică totodată, desprinsă parcă din poveștile cu biblioteci ale lui Eliade.
Felicitări ție, dragă Violeta, că strângi în jurul tău atâția oameni buni, că-ți ies așa cărți luminoase, colorate și faci așa de mult bine la suflet, felicitări autoarelor pentru cărțile faine cu care m-au și ne-au îmbogățit, felicitări gazdei pentru organizare, pisică cititoare și vin fiert (sic!), felicitări tuturor celor care au participat.
Să mai faci, Vio, că mai venim!
Mai jos aveți filmulețul lansării.
Seara celor mai plăcute surprize
Seara de 29 noiembrie va rămâne drept ”Seara celor mai plăcute surprize” în memoria personală, pentru că am fost invitat să particip la un eveniment cu ștaif organizat de către Ambasada României din Paris cu ocazia Zilei Naționale.
Astfel am avut privilegiul să o cunosc și să schimb câteva cuvinte cu Excelența Sa doamna Ioana Bivolaru, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Franceză, apoi doamna Consul General Ecaterina-Maria Constantinescu m-a întrebat cum se împacă scrisul cu avioanele și francezii cu singurul scriitor-inginer român din aviația franceză, după care m-am îmbrățișat cu domnul Mihai Covaliu, un om extraordinar de fain, care este și președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român și al Federației Române de Scrimă, apoi, printre cele 6 grade ce se plimbau prin curtea palatului Béhague, am îmbrățișat-o pe doamna care rivalizează de-a dreptul cu pâinea lui Dumnezeu, zicând aci nu de alta decât de doamna Elisabeta Lipă, cea mai medaliată canotoare din istoria Jocurilor Olimpice, cea mai bună canotoare a secolului XX, vicepreședinte COSR și președinte al Agenției Naționale pentru Sport, apoi, provocat de vărul meu de sânge bun, regizorul Petre Năstase, am schimbat câteva idei cu domnul secretar de stat Gheorghe-Florin Cârciu, șeful Departamentului pentru Românii de pretutindeni despre cum ar trebui să mă recomand la astfel de întâlniri, scriitor-inginer sau inginer-scriitor, eu răspunzând frumos, ca la ora de dirigenție, că în primul rând sunt tată de copil și soț de mamă, rămânând să dezbatem mai pe larg subiectul într-o dată viitoare.
Pentru mine, dragii mei, vă zic cu mâna pe inima sufletului, a fost o experiență cu totul și cu totul de neuitat, pentru că rar mi-a fost să găsesc într-un singur loc atâția oameni faini, numai una și unul!
Mulțumiri majore și din suflet Excelenței Sale doamna Ambasador Ioana Bivolaru și doamnei Consul General Ecaterina-Maria Constantinescu pentru jovialitatea, răbdarea și primirea extraordinar de caldă, personalului ambasadei pentru organizare și, nu în ultimul rând, celui mai faimos verișor din neamul nostru, regizorul Petre Năstase și echipei sale în frunte cu domnul Tibi Rotărescu, pentru punerea în scenă a unui spectacol de muzică și lumină de înalt profesionalism și rafinament tehnic (”video mapping”) care ar face să pălească până și concertele lui Jean Michel Jarre!
Sănătate și La mulți ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla!
