După 5 ani la Bookfest împreună cu multe povestiri și mulți prieteni
Am revenit pe baricadele Bookfestului după 5 ani, zicând aci de minunata zi de ieri când am lansat Povestiri din aeroport și de pe lângă.
Din prima vă zic că a fost cel mai fain Bookfest la care am participat, în sensul de cel mai aerisit, cel mai răcoros și cel mai curat.
Acuma, c-o fi fost de la vremeee, c-o fi fost de la faptul că era joooi, Dumnezeu știe, cert este că era curat, liber și nu mirosea a veceu, transpirație și aer închis.
De cum am intrat, am luat o hartă și am purces la căutarea prietenilor editoriali.
Am ținut-o drept și am nimerit la Scena Matca la vernisajul expoziției ”Educație fizică și sport în România până în 1945” unde vajnicul meu pretenar, Cristian Anita, directorul Arhivelor Naționale ale României, combătea inteligent, lucru care m-a făcut să mă întâlnescu cu el la o apă minerală ca să-mi explice pe înțelesul meu despre ce vorbea pe scenă.
După ce-am băut o apă cu Cristian, la care s-a alăturat și Constantin Viorel, pretenar de nădejde, fost coleg de Liceu Militar și Academie Tehnică, ocazie cu care am aflat că, mai nou, clasează cărți benevol la Bilblioteca Națională a României.
În drum spre Violeta Borzea și a sa Editură pentru Artă și Literatură m-am pupat cu Cosmin Perța și Marilena Iovu (care m-a cadorisit cu o inimioară de turtă dulce tare bunuță la standul agenției sale), am salutat-o pe Iulia Militaru de la Fractalia, cu mare părere de rău nu am reușit să dau de domnul Valentin Ajder de la Editura EIKON, nici de Loredana Tîrzioru de la Editura Brumar, am trecut pe la prietenii de la Editura Junimea, unde am remarcat că nu aveau nici o carte de-a mea la stand (semn bun, cred), încheind cu Editura TracusArte.
La Editura pentru Artă și Literatură m-am pupat cu Nicolae Popescu, Andra Samson, Eugenia Crainic, Cleopatra Lorințiu și, evident, cu amfitrioana care este, Violeta Borzea.
Cu vreun sfert de oră înainte de ora 17:00, am făcut joncțiunea cu maestrul Ștefan Mitroi și când a bătut gongul, ne-am pus pe treabă.
Maestrul Ștefan Mitroi a spus că a citit cartea cu o plăcere nebună, carte pe care o bănuiește a fi fost scrisă tot cu o plăcere nebună, ca și cum ai respira.
Domnia sa a subliniat faptul că se scrie și se promovează prea puțin literatura umoristică, inclusiv la radio, unde de peste 3 decenii ascultă aceleași piese de teatru de demult și aceleași schițe și scheciuri umoristice gen ”Unda Veselă”, în timp ce autorii contemporani care abordează acest gen, incluzându-l aici și pe subsemnatul care mă reprezint, sunt lăsați deoparte.
Maestrul Mitroi a afirmat că suntem de aceeași vârstă literară și a continuat, zâmbind sau aproape râzând, să amintească scurte întâmplări și personaje din carte, rugând auditoriul să ia cartea, s-o citească, pentru că povestirile sunt și din aeroport și de pe lângă, citez ”dar niciodată de pe lângă literatură, ci chiar din inima ei și spun asta cu inima mea, foarte sincer”, am încheiat citatul.
Maestrul Ștefan Mitroi a încheiat felicitându-mă și sfătuindu-mă să zbor și să le fac sic! avioanelor în plan literar, la aceeași înălțime.
După deosebit de onorantele cuvinte am purtat o vie și veselă discuție cu maestrul Mitroi, spre deliciul și amuzamentul participanților la lansare.
A fost Bookfestul unde am semnat cele mai multe cărți pentru prieteni care nu au putut să vină, dar care și-au dorit cărțile cu semnătura mea, în acest sens unii trimițându-și bravi emisari (Viorel, Silviu, Dan), iar alții chiar nevestele (Vișu).
Chiar și azi, Viorel, strângătorul oficial de autografe al prietenilor din Academia Tehnică, mi-a dat întâlnire pentru încă o tură de autografe pentru cei care au văzut evenimentul prea târziu.
A fost tare fain și tare cald sufletește, am simțit plăcerea întâlnirii la toți cei cu care m-am intersectat și le mulțumesc mult și din suflet pentru timpul pe care ni l-au acordat mie și cărticelelor mele.
Mulțumirile mele multe se duc în primul rând către cei fără de care nu ar fi existat frumusețea de carte și minunatul eveniment, zicând aci de inimoșii de la Editura Lebăda Neagră (Simina Jitariu – Master Jedi, Alexandra Dumitrescu – redactare, Inse Simionescu – corectură, Ștefan Ioan – copertă, Felicia Tudor – tehnoredactare), continuând cu maestrul Ștefan Mitroi, pentru cuvintele elogioase, dar și pentru că și-a făcut timp și a răspuns și de această dată invitației mele, drăguței de Priscilla pentru poze și agreabilă prezență, familiei mele dragi care mi-au fost mereu alături (maică-mea de la Nehoiu, Mariana Voicu, jumătatea mea mai bună, Georgiana Voicu, Catalina și Constantin Velciu), continuând cu Marilena Iovu, Cristina-Maria Mitrea și prietenii din Liceul Militar și Academia Tehnică Militară + nevasta lui Vișu.
Vă pupez, vă stimez și vă aștept la următoarea-mi aventură literară.
Mai jos aveți filmulețul cu niște poze faine.
Pentru colecția de poze click pe link.
