21 November 2026

Terracotta strikes back – Ciorbă groasă cu iaurt şi ceva proteine cocoşate

Am zis că dacă e Ajun, dragii mei, să vă mai pun o placă referitoare la potoale, ha? Nu ştiu dacă v-am zis, da’ am prins drag de treburile astea de teracotă, darmite de cărniţa de cămilă. Astfel m-a izbit din nou inspiraţia: să-i frig o ciorbă adevărată! Nu mă îndârjeam, da’ am avut drum pe lângă o măcelărie, nu m-am putut abţine şi am luat o bucăţică la jumătatea ăleia de vă povesteam aici.

Dând din cap pe Pantera am trecut la mărunţirea minuţioasă a cărniţei, apoi am scos la produs crăticioara de teracotă (aia, dacă mai ţineţi minte, avea coadă, deci, era tigaie). Am pus pe fund niscaiva ulei de măsline, am aruncat în ea cărniţa tăiată “à la finesco” (bucăţici de un centimetru) şi un praf de sare. Am dat-o la capac şi mi-am văzut de tocat alte alea.
A urmat un cartof nou, cam cât pumnul de mare, pe care l-am belit uşor de piele şi l-am tăiat cubuleţe de 2 cm. După ce am rondelit un morcov, am luat cartofii, un pumn de năut fiert şi le-am aruncat pe toate în capul cărnii sfârâinde.

Le-am oferit intimitatea capacului vreme de un sfert de oră, neuitând să le mai schimb locurile cu o spatulă de lemn. Am tras cu ochiu’ până când am văzut că se rumenesc cartofii, iar morcovii se dau şi ei coloraţi pe margini. Atunci i-am surprins cu cinci păhărele de iaurt natur, d-ăla de stă linguriţa-n el. Am amestecat bine şi am adăugat aşa, cam la trei sferturi dintr-o sticlă de jumate de apă plată. Şi, vup!, iar le-am pus capacul!

Când am auzit clocoteală, am blagoslovit-o (pe ea, ciorba) cu un pumn frunze de mărar şi de mentă proaspete, evident, mărunţite.
Nu ştiu cât am mai lăsat-o la bolboroace, da’ am făcut-o prin încercarea morcovilor. După ce am constatat fierberea lor corespunzătoare, i-am dat 5 minute fără capac, să scadă mai repede, apoi am mai miluit-o cu o mână de frunze de pătrunjel. Am luat-o de pe foc şi am căpăcit-o again.

După încă 10 minute de jur-împrejuru-mi se revărsau aburi înnebunitori, care-mi decalibrau nervii olfactivi.
Bună, bre, bună! Merge os şi rece, parcă mai bine ca atunci când e fierbinte, că se îngroaşă şi se simt mărarul şi menta mai abitir.

Ţineţi minte trei cuvinte: PER-FEC-TĂ!

Crăciun Fericit, bre, dragelor şi dragilor!

Datorii: Vania, Gabriela Elena, Teo Negură, Cristian Dima, Şi la vară cald, Caius, Gabriela Savitsky, RedSky.

PS: Dacă nu mă mai vedeţi p-aci o vreme, înseamnă că am scăpat la sarmale şi cârnaţi, he-he! De porc, bineînţeles! Da’ o să revin! Să fiţi iubiţi şi fericiţi!

38 thoughts on “Terracotta strikes back – Ciorbă groasă cu iaurt şi ceva proteine cocoşate”

  1. Sărăbători fericite, bre… M-am amuzat şi apoi am plimbat apa ce mi s-a făcut în gură dintr-un obraz în celălalt şi apoi am înghitit în sec… M-a indispus puţin mărarul dar l-am ignorat!
    Un moş voios îţi urez cu drag!

  2. Minunată! Cred că rece e colosală, mai ales după chef !
    Crăciun fericit şi un An Nou cu sănătate şi bucurii!

  3. Alhamdulilah, tătuţă, ai mai învăţat-o şi p-aia cu iaurtul de oaie cu mentă, başca năutul, m-ai sperit deja! 😀
    Neavând cămile, deh, eu m-am mulţumit c-o curcă, sacrificată pentru că prea se chiora, una-două-n lemne, dar o tai azi din Bucureşti iar poimâine asomez cu ţuică un porc crescut la stâna lui Băcescu, după care… he-he, spectacol voi face la preparare.
    Sărbători fericite, ţie, celor dragi, dar şi tuturor celor care te vizitează!
    Să fii iubit!

  4. Ia priviti, fratilor crestini, la acest raspopit!!!
    Care noi ne laudam cu porcul, povestim cum l-am parlit, cum l-am facut carnati, si asta vine cu o camila legata de fitil! Blasfemie! Presupun ca e buna ciorba, dar noi facem cu de care carnita vrem noi, da? Lasa, sa ni se impleteasca noua colesteroalele , camila ca porcu , nu-i!

  5. Sarbatori Fericite, nazdravanule, ca ma facusi sa bat la taste doar cu un deget, ca mana cealalta tine batista la gura, sa nu salivez in timp ce scriu…
    Bata-te norocu’ de talentat, ca scoli (sa ma ierte doamnele) si mortii, cu energia aia a ta, a buna!
    Huguloi.

  6. Buna seara, maestre!

    In afara de faptul ca sunt ferm hotarata sa incerc si eu minunatia de ciorba (deoarece suna absolut delirant pentru orice papila gustativa), m-am oprit o clipa pentru a-ti ura sarbatori fericite si un Craciun minunat!

    Iar anul care vine sa ne incanti cu si mai multe scrieri minunate 🙂

  7. Minunată fiertură. Pasămite-i la mijloc şi vreo vrăjitorie, de-i aşa o grozăvie.

    Sărbători fericite!
    Pohtă bună la cârnăţărăi, gâldăbaşi şi sarmăi!

  8. arata bestial, tot alerg eu o camila prin zapada asta si cand o prind…ciorba o fac!
    sarbatori fericite si tot ce-ti doresti!

  9. Zina,
    Bine ai venit şi săru’ mâna de apreciaţiuni! Da, rece e ca ambrozia pe papila muritorului! 😀
    La mulţi ani şi numai bine şi matale! 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.