Floriile Metalice în Silver Church – Palace, Brainstorm şi PRIMAL FEAR
Am ratat cum laude apariţiile precedente ale trupeţilor de la Brainstorm şi Primal Fear, dar acum eram hotărât să nu se mai producă o atare omisiune din colecţia mea de concerte metalifere.
Prin urmare, am ajuns la Silver Church cu o oră mai devreme. Am tras un ochi prin incintă, am remarcat neschimbarea în decor şi m-am retras la adăpostul Matizetelui, că-mi flutura un vânt dătători de reci fiori.
După scurgerea timpului regulamentar, ân mod cu totul fericit şi întâmplător, am joncţionat cu nea Bogdan, am pătruns în sală şi, până la debutul evenimentelor, am schimbat impresii metalifere.
De parcă n-am fi fost în fascinanta Românie, cu 2 minute peste ora stabilită au apărut pe scenă patru neni, dintre care ăla mai bătrân şi mai gras la tobe, la voce şi chitară era unul care semăna leit cu Onedin (vezi filmul din alte epoci), la bass era Highlander, iar la cealaltă chitară un soi de pirat cu pardesiu. Era vorba de Palace, dragilor, iar pentru cei care n-aţi auzit de ei, aflaţi că au deja vreo 6 albume, primul apărând fix acu’ vreo 16 ani.
Ei, bine, fără să fiu mai cârcotaş decât e cazul, H.P. Piller (chitară şi voce), Jason Mathias (cealaltă chitară), Jeff Freudenberg (bass) şi nea Harry Reiter (nişte tobe) au cântat acceptabil „Between Heaven And Hell” şi „Dark Prophecies” de pe „Dreamvilizer” (2011), „The Healer” – „Divine Intervention” (2008), „Women in Leather” – „Black Sun” (2006) şi „Machine Evolution” – „Machine Evolution” (2003). Parcă ultima piesă a fost mai în vână, aşa, dar nu pot să bag mâna în foc. În fine, după o juma’ de oră de prestat treburi, şi-au luat sculele şi au plecat.
A urmat trupa care mi-a plăcut încă de la debutul său discografic în ’97, Brainstorm, adică. Andy Franck – microfon principal, Torsten Ihlenfeld – chitară cu virtuţi, Milan Loncaric – chitară de susţinere, Antonio Ieva – bass cu 5, Dierter Bernert – tobe magice, au năvălit în forţă peste rocăraşii înmulţiţi ca prin farmec, cu „Worlds Are Comin’ Through” de pe „Liquid Monster” (2005). Contrar aşteptărilor, sunetul a fost beton şi cu mult peste „încălzitorii” de la Palace (chiar şi peste Primal Fear, după cum aveam să constat ulterior).
A urmat forţă peste forţă, iar băieţii s-au simţit ca-n sufrageria Combinatului Siderurgic de la Galaţi: „In The Blink Of An Eye”, „Temple Of Stone”, „Below The Line”, „In These Walls” – „On The Spur Of The Moment” (2011), „Shiver” – „Memorial Roots” (2009), „Redemption In Your Eye”, „Fire Walk With Me” – „Downburst” (2008), „All Those Words” – „Liquid Monster” (2005), „Shiva’s Tears”, „Shadowland” – „Metus Mortis” (2001). Arareori am văzut nişte băieţi aşa de relaxaţi şi cu chef de dat în chitări şi tobe. Andy, un mare showman, s-a jucat tot timpul pe scenă şi prin afara ei şi a băgat de vreo două ori „Sunteţi tari” şi „Mulţumim Bucureşti”, fapt care l-a lipit imediat de inimile rocăraşilor, dimpreună cu restul de trupeţi performeri de metal adevărat.
În jur de 10, meseriaşii care m-au dus până în vremuri mai lejere şi înapoi, au încheiat (după spusele lui Brontozăurel, dar am verificat pe bandă şi aşa e!) cu o nebunie de piesă, „Highs Without Lows” de pe „Soul Temptation” (2003).
După acorduri şi acordări, iar mai apoi, acoperirea setului de tobe cu un mare cearceaf negru, la 22:30 au intrat pe „Unbreakable Part 1” cei care erau pe nedrept numiţi de către pizmaşi, clona Judas Priest în varianta „Painkiller”, zicând aci de vedetele serii, Primal Fear.
Ca să nu fie mai prejos decât compatrioţii lor de dinainte, Ralph Scheepers (da’ ce voce!) şi colegii de grupare, adică legenda vie Mat Sinner (bass, omul care are vreo 14 albume solo + zeci de colaborări cu nume grele), Alexander Beyrodt – o chitară, grecul Constantine – altă chitară (dar tare bună) şi Randy Black (tobe năvălitoare pe timpane), au dat peste audienţa care umpluse Church-ul cu „Strike” şi „Give ’Em Hell” legate, de pe ultimul album al lor, „Unbreakable” (2012). A urmat „Nuclear Fire” – „Nuclear Fire” (2001) legat cu „Unbreakable Part 2” – „Unbreakable” (2012), urmat la 10 secunde de „Seaven Seals” de pe albumul omonim din 2005. Băieţii din faţă au luat o pauză de câteva minute bune, gen vreo 10, iar Randy Black a dat în tobe de le-a întors membranele pe dos, demonstrând că nu degeaba l-a ales Jeff Waters să bage şi pe la el prin Annihilator.
Furtuna metalică adusă de cel care a fost refuzat să fie înlocuitorul lui Halford la Judas Priest a continuat cu piese de pe „Unbreakable” – 2012 („Where Angels Die”, „Metal Nation”, „Bad guys Wear Black”), „Seven Seals” – 2005 („Demons And Angels”), „Nuclear Fire” – 2001 („Angel In Black”) „Jaws Of Death” – 1999 („Final Embrace”) şi, bineînţeles, piesa dezintegratoare de gâturi, „Metal Is Forever” de pe „Devil’s Ground” – 2004. Concertul şi Floriile Metalifere s-au încheiat decisiv cu „Chainbreaker”, pe pe primul Primal Fear, cel omonim din 1998.
Acum, fie vorba între noi, şi aci rămâne, mie mi s-a părut că s-a auzit ceva mai slab decât la Brainstorm, adică nu era aşa de agresiv sunetul chitarelor, nu simţeam furnalu-n boxe. Dar, na! Fu bine că i-am văzut, m-am bucurat şi am plecat cu febra pe ceafă şi alte membre.
Ei au zis că mai vin, iar eu zic că mă mai duc să-i văd. Până atunci, hai să ne uităm pe nişte poze.
PS: Mulţam fain lui Bogdan pentru acompaniere la dat din cap şi Brontozăurelului pentru playlistul Brainstorm şi update-urile repetate.
Datorii: Luna Pătrată, Teo Negură.
Aranjate
Depozit
Cărţi şi lectură
Faine, utile
Înfrăţite
Reviste
Reviste online
Care-a dat-o ultimu’
- Ticket; Transfer #NA18. WITHDRAW => https://telegra.ph/Go-to-your-personal-cabinet-08-25?hs=4fad52804c87e677cafbbafa924e479b& on După 5 ani la Bookfest împreună cu multe povestiri și mulți prieteni
- Conflictul – Adrian Voicu on Conflictul
- Două roșii pe cântar, weekendul sosit-a iar! – Adrian Voicu on Două roșii pe cântar, weekendul sosit-a iar!
- Autografe la Festival du Livre de Paris 2024 – Adrian Voicu on Autografe la Festival du Livre de Paris 2024
- O seară de ”nu mă uita”! – Adrian Voicu on O seară specială
- Aniversare – Adrian Voicu on La aniversară
- E weekend, ”Acceleratorul de Particule” se aude la goFm – Adrian Voicu on ”Acceleratorul de Particule” e din nou la goFm
- “Le paradoxe du bouton d’ouverture de la porte” est là – Adrian Voicu on “Le paradoxe du bouton d’ouverture de la porte” est là
- ”Acceleratorul de Particule” continuă la Radio goFm – Adrian Voicu on ”Acceleratorul de Particule” continuă la Radio goFm
- Chers amis, je vous attends pour dédicaces au Festival du Livre de Paris ! – Adrian Voicu on Chers amis, je vous attends pour dédicaces au Festival du Livre de Paris !
16 Comments
Playlistu’ Brainstorm a suferit ceva modificari dupa ce ati plecat. In caz ca nu e clar cine a mazgalit hartia, e vorba de niste neni care apar in jurul meu in poza asta.
A, si ga-ran-tat, in ciuda a ceea ce scrie pe hartia cu setlistul, ultima piesa Brainstorm a fost Highs Without Lows, ultimele doua listate nu le-au cantat.
La Primal Fear, piesa cea mai dezintegratoare de gat pentru mine a fost Nuclear Fire. Amuzant ca si la Brainstorm a fost tot una cu Fire in nume – Fire Walk with Me.
Parca ati pozat si setlistul Primal Fear, sau nu mai tin eu minte bine?
Mulţam fain pentru update!
Aşa se întâmplă cu trupele care-mi plac şi au albume multe, am senzaţia că au cântat toate piesele mele.
Azi dimineaţă, am ascultat în maşină “Demonsion” şi puteam să jur că au cântat-o. Acum îmi dau seama că are pasaje asemănătoare şi cred că respectivu-mi creieraş mi-a indus-o treaba aşa de tare, că puteam să te şi contrazic, he-he!
Fără doar şi poate, Primal Fear are nişte treburi bune, dar nu s-a auzit aşa cum m-aşteptam, să curgă topirea aia metaliferă din boxe. Ar mai fi fost câteva piese cu eticheta “De referinţă” pe ele (“Sea of Flames”, “Play to Kill”, “Thunderdome”), dar “Metal is Forever” mi se pare că-i reprezintă.
Felicitări pentru poze! Perseverenţa bate concurenţa! 😀
N-am mai stat că era ceva înghesuială pe Andy and trupa, la autografe şi la semnat tricouri and stuff.
Da, un nene din organizare, cred, mi-a pozat Primal Fear-u’. Am vorbit cu un dobitoc pe care l-am atins cu vârful degetului şi l-am rugat să-mi dea setlistul. S-a uitat unde l-am atins de parcă aş fi dat pe el cu căcat. Dacă zicea ceva o aveam pe limbă: “Bucură-te, tătuţule, că te-a atins şi pe tine un intelectual”.
Nu, nu. Setlistul meu nu l-ati pozat? Am si setlist de la Primal Fear 😀 si pana de la Mat Sinner (si e superba). La un moment dat, intre doua piese, cineva din spatele meu a cerut pana, omu’ a luat una de pe microfon, a aruncat-o si eu am interceptat-o 😀
Setlistul mi l-a dat un baiat din echipa Primal Fear. A coborat de pe scena si a venit in spate juma de sala pana unde impinsesera gardurile ca sa mi-l dea, ca n-a mers sa mi-l paseze prin niste romanasi de-ai nostri care stateau ca bolovanii. A fost foarte dragut din partea lui.
Si cei de la Brainstorm au fost foarte draguti si rabdatori la autografe si poze 🙂 Si nenea guristu’ de la Palace care la sfarsitul jumatatii lor de ora mi-a dat pana in mana 😀 Aia pe care o folosise 😀 (ceea ce inseamna ca, da, is singura care are pana de la Palace, ca au folosit cate una singura, nenea cu pelerina n-a dat-o, iar basistul folosea degetele). Si cea de la Todde e tot cea folosita 😀
Pi.eS. Basistu’ de la Palace stii cu cine mi se pare ca seamana? Cu Ted, basistu’ de la Amon Amarth. La par, putin la mecla si la tricou – ambii cu tricouri fara maneci.
Da, da, setlistul tău l-a pozat nenea ăla.
Doamne, cât poa’ să mă scârbească “bolovanii”, de ziseşi! Să vezi cu cât dispreţ i-a spus unuia dintre bolovani o piţi de la organizare, probabil, (care mi s-a fâţâit tot concertul prin faţă, ţinând în mânuţe o geantă roşie): “Scoate-i afară!”. Evident, făcând referire să-i împingă pe rocăraşi cu gardul. În fine, am văzut faze şi mai naşpa în trecut.
Ai putea să-ţi faci o panoplie cu penele “câştigate” şi să le împarţi în “virgine” şi “folosite”, he-he!
Toţi de la Palace semănau cu cineva, dar pe vocal şi pe tobar i-aş recunoaşte dintr-un snop consistent de figuri de bătrânei de azil. 😀
Inca o chestie – nu a fost nici Crush Depth. Setlistul a fost fix ala pana la linia punctata.
O sa fac aia cu penele 😉
😆
Aşa e! Acum m-am uitat pe filmări, şi când a spus Andy că urmează ultima piesă, era vorba de “Highs and Lows”.
Rispect! 🙂
Când faci panoplia cu legendă and stuff, fă-i o poză, te rog.
Logic ca n-o tin pentru mine 😛 E una din chestiile cu care imi place sa ma laud 😀
Acum scriu si eu despre concert, am ajuns la Primal Fear 🙂
[…] Adi Voicu, Coltu, Daurel, Grup, Luna Patrata, Mesterul Manole, Vacitim 45.958950 23.570869 Share this:FacebookTwitterDiggEmailPrintStumbleUponLinkedInRedditLike this:LikeBe the first to like this post. […]
[…] Adi Voicu, Coltu, Grup, Mesterul Manole, Vacitim, Teo Negura. Share this:DiggLinkedInRedditEmailStumbleUponPrintTwitterFacebookLike this:LikeBe the first to like this post. […]
Brontozăurel,
Păi, na, vorba cântecului: ai cu ce! 😀
Aştept cronica-ţi! 🙂
Tatutule, esti norocos, dar promit ca o sa remediez eu lipsa-mi de la atare evenimente cat de curand 🙂 Sa-ti fie numai bine, Adi!
Norocul, cum bine ştii, ţi-l mai faci şi cu mâna matale. 😀
Sănătate şi numai bine, tătuţule! 🙂
[…] Negura, Nelinistitu’, g1b2i3, innerspacejournal, Mesterul, Coltu, Zamfirpop, Share […]
Pe mine m-au rupt Primal Fear. Brainstorm nu prea m-au impresionat, dar na… nici nu eram in toane prea bune.
Sigur nu erai în toane bune. 😀