Posts by Neliniştitu':
Bunătăţi din copilărie – Păstăi cu lapte
Aşa cum bine ştiţi, am un stomac sentimental. Care stomac, într-una din zile, a dat comandă la creier şi aşa m-a luat o amintire de pe vremea când eram mic şi nevinovat la ai mei, la Nehoiu, că imediat m-am trezit cu două cepe şi o juma’ de morcov ţărănesc în mânuţe.
Am făcut un ocol pe la home cinema, unde am inserat Mystic Prophecy, nişte nemţi care le zic de strâmbă coada la tigaie, şi în ritmul lor metalifer am tratat rapid ceapa prin metoda à la Julien. Ştergându-mi o lacrimă rebelă în colţul la un ochi, apoi şi pe următoarele 322, am luat morcoveaţa şi am tocat-o aproape mărunt. Am încheiat capitolul lacrimogen călind temeinic cele două rezultate legumicole în tigaia folosită până atunci ca chitară.
Am uitat să vă zic că pe undeva, printr-un castron, pusesem la dezgheţat păstăi verzi congelate, că la Nehoiu s-a cam dus sezonul. Cam juma’ de kil, aşa. După ce s-au dezmorţit un pic, le-am aruncat într-o oală potrivită + ceva apă în vederea fierberii uşoare. După ce-au dat în clocot preţ de vreo 5 minute, le-am scurs şi le-am surprins turnând peste ele călitura de ceapă şi morcov.
Pentru că nu sunt zgârcit şi am oameni care să depună mărturie în acest sens, am pus peste păstăi şi ce mai era p-acolo, doi litri de lapte gros minus o cană. Pe care am băut-o. Nici n-am pus bine capacul la oală că o juma’ de duzină de căţeluşi de usturoi românesc s-au apucat să mă implore să-i arunc întregi în oală, dar am fost fără milă şi i-am îmulţit la rondele. Am lăsat la clocotit vreo juma’ de oră.
Parcă aducea cu ceea ce mâncam eu în copilărie…
Îmbrăţişat de visări, am luat la teluit un pahar de smântână de 15 grade dimpreună cu două ouă ţărăneşti. Le-am pus înăuntru şi am oprit focul. Apoi am adăugat mărar die grossen şi am pus capacul.
Când am ridicat capacul după zece minute, îmi venea să-mi bag capul în oală, aşa de bine mirosea. Iar dacă alături de castronul plin cu minunăţie d-asta pui şi o pâine de casă cu mălai şi seminţe felurite, atunci poţi să fii sigur că papila-ţi va fi pe deplin satisfăcută.
Filme-n linie Cinci
The Accidental Spy (2001) Hotărât lucru, nu a fost ca-n „Rush Hour”. Greşeala mea că am crezut că păstrează ceva urme din minunata serie, mai ales că în acelaţi an a apărut meseriaşul de „Rush Hour 2”. Fiind cu nea Jackie, are nişte scene faine cu karate, cu nebunii şi contorsionări de-ale lui + cascade […]
Stelu
Lică intră în mica dugheană uşor, de parcă i-ar fi fost frică să nu trezească pe cineva. În fiecare miercuri, „la jumătatea săptămânii”, după cum zicea el, se ducea la prietenul său de-o viaţă, Stelu, şi cumpăra cu doi lei un bilet la Loto. Şi asta de ani de zile. – Ia, mă şi tu, […]
Despre sperieturi – Episode V
Într-una din zile mă sună o pretenară din vremuri îndepărtate şi pe care n-o mai văzusem tot de-atunci. “Mai trăieşti, mă?” “E una dintre opţiuni”, răspund cu bucurie. “Am revenit în ţară şi aş vrea să ne vedem. Şi nu te da lovit că ai serviciu and stuff, că ţi-am luat cadou, da?” Fiind un […]
Ultima dorinţă
Croco era un tip solid, înalt, cu păr negru şi nas mare. Zvonurile sau invidioşii spuneau că era normal din anumite puncte de vedere, iar nasul arăta aşa din cauza sportului pe care-l practicase în liceu: box. Era un partener de nădejde în ale tehnicii, dar un campion în gafe şi exprimări bolovănoase. Asta nu-l […]