Muzeul Naţional al Literaturii Române va pleca…
N-am nici un dubiu că aşa va fi, fără a fi acuzat de atitudine de ciobănaş mioritic.
Ieri au tăiat apa.
Gazele sunt moarte de-acum două luni.
Curentul? Ieri seară încă era.
Despre patrimoniu nu e cazul să vă mai spun că e inestimabil. Internetul vă poate oferi destule indicii despre comorile găzduite de Muzeu.
În ziua morţii lui Eminescu, va muri şi Muzeul aşa cum îl ştiam…
Nimic nu va mai fi ca înainte, dar asta nu ar trebui să mă uimească. Totul se petrece aşa de vreo două decenii şi jumătate. Unele-s mai bune, altele-s mult mai rele. Şi totuşi…
De schimbat nu ştiu dacă voi reuşi să schimb ceva, dar până pe 15 iunie voi fi acolo, pe trepte, alături de alţii care simt la fel ca mine şi au cel puţin tot atâtea amintiri frumoase legate de ceea ce a fost şi încă mai este MUZEUL NAŢIONAL AL LITERATURII ROMÂNE.
2 Comments
nu pot sa dau like. 🙁
🙁