Verişoară, verişoară, ai uitat cum e în ţară!
„O mai ştii pe vară-mea, Tuţa?”, mă interpelează telefonic, într-una dintre zile, o veche pretenară scăpată de nămeţii din Buzău. „Aia de vorbea ca banda scăpată pe autoreversu’ de la casetofonu’ rusesc al lu’ Gigi Bahama?”, caut eu prin memorie. „Da, da, aia!”, se bucură sincer creatura. „Eh, ce-i cu ea? S-a înmulţit? A îmbogăţit Germania cu un încă un mutant?”, încerc eu variantele de răspuns.
„Nooo… Mă sună alaltăseară, că, tu, am văzut că la voi e revoluţion, schimb de ăsta, cum îi zice… aşa, schimb de guvern und vinter greu, că nu mai poţi să te pişi de limba ei, că numa’ nemţeşte vorbeşte şi-i plecată abia de doi ani, deci, tu, e situaţion greu la voi, pot să hilfe la voi cu ceva? Nu fată, stai cuminte, ne descurcăm cum putem, i-am zis eu. Mă, libe, sigur? Spune daca pot să te ajut cu ceva, că niht das problem, avem resorsăn. Nu, fată, stai liniştită, i-am repetat, că ce dracu’, mă, proasta prea ne crede sărăntoci, a dreacu’ parnevită!”
„Parnevita asta sună ca un fel de boală”, râd eu. „O fi, nu zic, că prea se fălea!”, pufneşte ea în telefon. „Stai să beau nişte apă, că mi s-a uscat limba de draci!”, zise pretenara. „Să nu închizi, că viu acuşi!”
După câteva ghiorţăieli, revine plescăind în semnalul celular: „Aşaaa… Cum îţi spuneam, mai vorbim de una, de ailaltă, de Saviola cu gâtu’ ca gladiola, aia de sugea ţuica de la nea Constandin mai ceva ca motopompa lu’ moş Scânteie, pompieru’, că a ajuns bine şi i-a turnat doi plozi unui baron de printr-un judeţ d-ăla nemţesc de-al lor, land parcă-i spune, şi-acu’ baronează moşia lu’ ăla de la ţară, că ce mai e pe la Nehoiu, pe la Buzău, cât mai e kilu’ de cartofi şi alte chestii, de-ale noastre, muiereşti, de frau, ha-ha! Când credeam c-am scăpat de ea, mă ia iar la frecat ridichii: Fată, dacă ai nevoie de ceva, spune-mi. Eu că nu, fată, fii cuminte, ea că zău, dacă pot să te ajut, spune-mi şi se rezolvirăn.
Văzând că nu se pótole din insistenţele de bogătană, i-am aruncat varianta sinceră: Tu, Tuţo, trimite-mi 500 de euro să-mi plătesc rata la casă şi întreţinerea pe decembrie!
Pauză, pauză, pauză… Parcă îi luase curentul la conac, să dea boala! Bine, bine, a zis ea după ce-am întrebat-o eu dacă mai e la telefon. Stai să vorbesc cu Franz şi te sun eu, cum să nu! Şi a închis. Mâine se fac 3 săptămâni jumate de când s-a produs ce ţi-am povestit.”
S-a oprit preţ de o clipă şi am auzit-o oftând. Mi-a fost nu ştiu cum să zic ceva, de frică să nu declanşez alte alea.
„Io n-am pretenţii de la ea”, a revenit pretenara cu aer proaspă în plămâni, „că ştii cât de proastă a plecat în Germania, şi, se vede treaba, nu s-a deşteptat vreun pic, ba dimpotrivă! Da-s supărată pe bărbac-su, că-i băiat deştept, citit şi are funcţie de nu ştiu ce director pe la firma aia de face fioane de păr… Zeamăns, aşa.
Apoi, dacă nici nemţii nu mai sunt de cuvânt, s-alege prafu’ de UE-le lor, mă, ascultă de la mine. Hai, te pup!”, încheie ea cu năduf. „Hai, şi eu!”, zisei la rându-mi, fericit că am scăpat.
„Stai, nu-nchide, că uitasem!”, se auzi ea strigând în eter. „Da? Ce s-a întâmplat?”, încerc eu valenţa politeţii. „Mai sună şi tu, calicule, că mi-am mâncat toate minutele cu tine. Iote-al boalii, ai ajuns la Bucureşti şi nu mai ştii să-ţi bagi deştu-n telefon! Adică, sună Tuţa din Germania şi tu, la doi paşi, acilea, nu eşti în stare să dai un semn să vezi dacă am nevoie, baremi, de două-trei sute de euro.”
De bine: Teo Negură, Zinnaida, Dana.
23 Comments
Din cunoscuta serie “Mi-am tras gaură cu acquă in fund….la cortile, come si dişie pi la vuoi…ăăă, piîşină, amuoore!”
Păi da, rețeta infailibilă ca să scapi de cineva: cere-i bani ! Ori, dacă ești femeie nemăritată și el bărbat neînsurat, spune-i că îți dorești o familie și, mai ales, copiii ! 😀
Deci, ca sa nu ajungi un “parnevit”, scoate si tu 500 de euro pentru rata la casa!
Mihai Muntean,
He-he! Răcudioiu redivivus! 🙂
Bine-ai venit! 🙂
Zina,
Păi, astea mai sunt vremuri de făcut copii? 😀
Zaqk,
Se pare că 500 de euro-s mult şi pentru un “parnevit” nemţesc. Nu credeam.
[…] Dictatura, Filumenie, Ulise al II-lea, Zamfir, Mirela, Porcii abjecti, Rokssana, Hidalgo, Madalina, Adrian Voicu, Alex Mazilu, Androxa, Blogatu, CARMEN, Calin, Gabi, Gabriela Ilies, Gabriela Savitsky, Ioan Usca, […]
Buna de tot comparatia cu Raducioiu 😉 Tatutule, se cheama transhumanta, adica mna, cornutele se dau si spre oras 😉
Bine te-am gasit nelinistitule! Răduşioiu, ierea picolo bambino iînoşienti,faţă de rotalienii di uoji(oggi)!:)
Teo Negură,
Cornute-s peste tot, tătuţule, nu-i o caracteristică de areal. 😀
Mihai Muntean,
Da, aşa-i, lumea a mai evoluţionat un poco.
[…] Adi Voicu, Coltu, Fewstuff, Gabriela Elena, Luna Patrata, Mesterul Manole 45.958950 23.570869 Share this:FacebookTwitterDiggEmailPrintStumbleUponLinkedInRedditLike this:LikeBe the first to like this post. […]
Oricând și întotdeauna. Vremurile sunt doar un pretext pentru cei care fug de responsabilități. Au fost făcuți copii și în vremuri mult mai grele și au ajuns oameni întregi…
He-he! Unii… 😀
500 de euro… cu atata un “parnevit” german se duce la buda!
Şi cu cât s-o întoarce? 🙂
Cu ce-i rămâne pe “supt” unghii! 🙂
Numa’ dacă-i neaoş de pe la noi. 🙂
Ein, zwei, drei,
Câţi bani zici că-i dai?
Ein, zwei, drei,
Nici un pai. 🙂
Verisoara- verisoara- ai uitat cum e in tara- – Nelinistitu-…
Ce (română stâlcită) stâlcită… 🙂 Altfel, sper să vă placă….
Ein, zwei, drei,
Atunci… stai
Până ai mălai!
Ein, zwei, trai pe vătrai! 😀