Pulpile meseriaşe la ceaun adevărat şi senviş de barabule cu kaizer la cuptor
Mişto titlu, ha? M-am gândit să dedic minunata şi următoarea intervenţie culinară (cu tot cu titlu, he-he!) Masculului Alpha.
Se achiziţionează nişte pulpănele sau “pulpile” (cum le mai cunosc eu) de cicăn, fragede, multe şi ieftine. Piaţa Rahova era ideală ca preţ, da’ erau hartane, la Kaufland aveau mai multe şi mai mici.
Se acordează mp3 player-ul pe Chickenfoot, apoi ne aruncăm pe treabă.
Pulpilele se fierb cu 2 cuburi de Knorr de pui, normal, se răcesc un pic în cratiţa avută la îndemână cu apă rece, apoi se scurg discret şi, cât mai sunt aburinde, se binecuvântează cu condimente de pui, d-alea cu curry, da? Se lasă sub capac vreo 5 minute să se îmbibe cu arome cu excitaţii nazale.
În ceaunelu’ negociat la sânge cu o tanti (“mai dă şi matale 50 dă mii la doo sute, mânca-te-aş, că plânge copchiii dă…”, “şi eu, deci, doo sute”, “hai, du-te cu el, da’ să-i zici lu’ aia că l-ai luat cu 3 sute”) din aceeaşi zonă de rezonanţă vanghelească (da, ignoranţilor, Rahova!) am mixat ulei de floarea-soarelui, de porumb şi de măsline plus un păhăruţ cu apă clară, de la robinet.
Am dat cu băţu’ în cel mai mare ochi de la aragaz şi le mai amestecam din când în când cu lingura de lemn. Au ieşit aşa de faine de am rămas 3 zile fără salivă.
Senvişu’ de barabule înfofolite
Pentru acest inedit experiment am ales cartofi babani, de la pretenarii ungureni din Covasna. I-am împărţit în jumate, pe lungime (cartofii, nu ungurenii, he-he!), iar jumătăţile le-am crestat ca la “x şi zero”. Le-am oferit un strat subţire de ulei de măslne, apoi cu un vârf de cuţit, le-am aplicat pastă de tomate. Condimentele de cartofi prăjiţi şi o felie de kaiser au fost ultimele ingrediente înainte de a-i închide în foiţă de aluminiu. Cum mi s-a şoptit din tribune că noile cercetări dau cam toxică gătirea cu aluminiu, se pot înţepeni bătrâneşte cu niscai scobitori şi acoperit vasul cu un capac. Data viitoare aşa o să fac, acuma vă spui de ăştia înfofoliţi. Cred că am văzut pe undeva o chestie rezistentă la cuptor, hârtie sau nu ştiu ce draci de folie de plastic… Mă interesez io mai încolo…
Aşa… şi se dau se dau la cuptor la juma’ de flacără preţ de 30 de minute peste o oră. Lângă ăştia îmbrăcaţii am lăsat un martor, fără înfofoleală, ca să-mi dau seama când sunt gata ăilalţi, he-he!
Fierbinţi au fost cum au fost, dar lăsaţi până a doua zi, să se impregneze total cu condimentele şi kaizerul, au fost o nebunie pe limbă, zău aşa!
Hai, să ne fie de bine!
36 Comments
Nu, ca de data asta chiar m-ai infuriat, preaaaa m-ai facut sa saaalivez… Si doar m-am jurat ca nu mai dau drumul la cod galben cu precipitatii masive in cavitatea mea bucala… 🙂 Ce ziceam? A, da. Arata super joaca asta a ta, ca e o joaca dupa cum povestesti, asa de lejer le gatesti… Hai ca iar m-am visat pentru o clipa mare bucatar (zilele astea o sa dau si eu drumul la o joaca din asta, e musai, m-ai convins)… 🙂 Toate cele bune si mai astept descrieri ale procesului tehnologic de fabricare a produsului numit generic “papa”! 😛
foarte gustos! cat dspre foita de aluminiu…. nici sa traiesti nu-i sanatos ca viata duce inevitabil la moarte! :))))
Negocierea “ceaunelului” sună ca the beginning of a beautiful friendship. Mai cumperi de la doamna?
esti un meserias a ceea ce se baga pe gura si se scoate apoi…
ma uitam la ceas si ma intrebam cand urmeaza sa postezi ceva de haleala. ca ma si provoci. eu mai nou gatesc dupe retete ciupite de la bucatarul maniac, dar le pun semne de carte si le fac pe rand, cand ma apuca. la tine, nu, nenica, imediat sar pe tuci si pe barabule. mai putin pe metale. eu adun cu urecehea niste annie lenox in seara asta.
stiu ca e gretos pentru metalisti, dar n-am ce sa fac. pe mine ma intereseaza vocile, mai mult decat acordurile.
Ion Dascălu’,
Mulţumesc frumos, tătuţule! 🙂
Am zis să fie ceva, aşa, mai călduţ, să fie în contranst cu nebunia de-afară. Va urma… 🙂
Bucătaru’ Maniac,
Mersi fain, meseriaşule! 🙂
Aia cu aluminiul a fost pentru ecologişti, he-he! 😀
Mădă,
Hait, drace! Am negociat doar preţu’ la tuci, bre, nu am cerut-o de nevastă! 😆
Călinete Crainicul,
E circuitul materiei în natură, tătuţule! 😀
Lecteriţa,
Maniacu’ e profesionist; la mine e distracţie, da’ cu pasiune. 😀
Nu pentru toţi Annie sună greţos. Şi nu mă face să-ţi înşirui voci adevărate din lumea metaliferă. 😀
breeeeee io vreau sa slabesc si tu`mi faci pofta de pulpite de pui ?:( .. cat de bine arataaaaaaaaaaa ..
app .. vezi ca m`am mutat pe badpisi.ro .. schimba link`ul si anunta`ma daca e .. ms :*
Pe-asta am incercat-o si eu. Aha, de data asta nu m-ai prins 😛
Sa-ti fie de bine Maitre 🙂
Cred ca trebuie sa ma dau bine pe langa nea’ Alpha, poate pica un cotoi si la subsemnatu’ 🙂
Pisi,
Mulţam fain! Să-ţi fie de bine! 😀
Krossfire,
Hai, că senvişu’ nu cred că l-ai gustat. 😀
Iuzărescul,
Să trăieşti, tătuţule! Mulţam! 😀
Boghi,
Ia-ţi matale, bre, că nu e atent. 😆
Liberté, égalité, naïveté
Un om căra în spate
Un dram de naivitate.
http://www.ivcelnaiv.blogspot.com/
Mulţam de invitaţiune! 🙂
Te văzui de mai demult, bre, sculă de “naivitate” produci. 😀
DESCONSPIRAREA INTELECTUALULUI ROSU VLADIMIR TISMANEANU !
( APARITIA UNOR NOI DOCUMENTE COMPROMITATOARE )
ATENTIUNE ! EXPLOZIV ! ATENTIUNE !
In decursul anului care a trecut am incercat fara succes sa atrag atentia autaritatilor despre activitatea lui Vladimir Tismaneanu. Plicul meu cu documente
a fost refuzat de Ambasadoarea Romaniei la ONU Simona Miculescu, la care am avut o audienta.
Dansa a refuzat sa se uite la documente, precizand ca in cazul in care descid plicul
compromitator audienta mea a luat sfarsit. Dansa a refuzat deasemenea scrisorea
mea adresata presedintelui Traian Basescu. Deasemenea mentionez ca memoriile mele oficiale trimise directorilor servicilor speciale romanesti au ramas fara raspuns. Scisoarea catre Basescu ca si celalate au fost trimise retransmise prin intermediul Ambasadei Romaniei in SUA. Aceste actiuni de musumalizare sunt de o gravitate speciala facand parte dintr-o conspiratie institutonala urmarind sa salveze pe Presedinte de un urias scandal politic cu largi repercusiuni internationale.
DESCHIDETI : http://devanewyork.blogspot.com/
Tot pe acest blog puteti urmarii serialul ” DESCONSPIRAREA LUI VOLODEA “. Cele 7 Articole urmareasc inceputurile si intreaga cariera de agent fidel comunismului pana la EXPULZAREA DIN SUA care va avea loc datorita denuntului meu adresat
Serviciului de Emigratie American.
Robert Horvath Deva Cineast http://www.devagallery.com/
Nenicule,
Îţi zâc aşa pentru că eşti mai mare ca mine la pritocit poveşti din cuină dar, tuţule, mă ia, aşa, un vârtej la cap numa când aud de Knorr.
Însă te citesc cu plăcere, tătuţă, că ai darul povestirii, şi de fiecare dată mi-aduc aminte, mintenaş, de valea aia frumoasă a ta, valea Buzăului, şi că veni vorba, auzişi că veni un oltean de-al meu, zică-se că se născu la Nehoiu, adicătelea e un oltean nehoian, cin-a mai văzut, că şi Hasan – nu, parcă-i zicea altfel, da!, mi-amintii, Hayssam, bre! – spunea că-i nehoian!?, care ceru nu numai pământ şi apă, dar şi pădurilea celea de la Cislău şi pân’ la Tabla Buţii şi Podul Calului.
De fiecare dată cănd merg p-acolό, m-apucă aşa o foame de cum intru pe sub podul din Simileasca spre Nehoiu, de-mi vine să fac auuu, auuuuuu. 🙂
Ţi-oi povesti odată, când se va mai încălzi, că acum virtualul îmi provoacă dureri reumatismale, cam ce primesc de mâncare şi de beut de la Pleşcoi şi pân’ la Prundu, la nea Costică. 🙂
papilele mele gustative … ma injura in momentul de fata :))
Bordelezu’,
Tătuţule, soaie lesbien, bre, că de ceva vreme nu te mai arătaşi la rânduri. 🙂
Nu, nehoieni nu-s mulţi, da’ buni, iar ăla de-l ziseşi fuse doar un alt venetic care ” cerut pământ şi apă”, he-he!
Să fii iubit şi sănătos, mă bucurez că trecuşi p-aci, să-ţi ţină Dumnezeu obiceiurile. 🙂
Ciudatu’ Băiatu’,
Vezi să nu te-neci de la înjurături. 😀
Mulţumesc pentru urări, nepoate!
Ma bucurai să aflu că ştii şi limba lu’ San Antonio, când sunt clare lucrurile e altceva, vorba unui amic ce dădu colţu’ după ce se încurcă cu o irlandezotă, Caroline Bitalaviock:
“Les bons cons font des bonzes amis” 🙂
Aşijderea şi ţie!
Cu San Antonio am copilărit. 😀
[…] Doors” Cristian Lisandru – Humphrey Bogart în rolul Rick din filmul “Casablanca” Neliniştitu – Adrian Paul în rolul Highlander din filmul cu acelaşi nume Adc – Mel Gibson în rolul […]
Adi ai ramas blocat? unde zici? in Libia, stai ca vin sa te deblochez. 🙂
Tătuţule, pe Chickenfoot i-am gustat pe deplin, dar cu reţetele astea ale tale mă simt ca la 14 ani, când făceam o sumedenie de lucruri ruşinoase privind la …anumite poze.
Pe când şi o “demonstraţie pe viu” a calităţilor tale de bucătar? Eh?
Codeus,
Aştept… 🙂
Chioru’,
Uelcăm bec, tătuţule! 🙂
Mă bucurez că-ţi întineresc manifestările. 😀
Mă gândesc la un “pe viu”, da’ trebe să aleg unul dintre locurile care-şi doresc să mă exercit plenar. 😀
Ham-ham! Ce să-mi şparliţi, bre pungaşilor? Un cotoi? Poate o mîţă, că eu pentru astea am o slăbiciune. Hehehe!
Faine picioicile astea, nene Neliniştitu`. Io mă satur numa` citind geneza şi mai lărgesc cu un găuroi cureaua 😀
Să-ţi fie de bine, tătuţule, să-ţi fie de bine! 😀
Mai poftiţi că o să mai avem. 🙂
Catelul Alpha. in anumite parti ale Ardealului picioici se zice la ciupercile de padure. se nasc confuzii
Codeus, păi tot de băgat în gură-s! În Ţara Bîrsei, pe unde îmi scald eu ochii în decolteurile pisicilor de promenadă, cartofii se mai numesc şi picioci. Hehehe!