“Trecute vieţi de fanţi şi de birlic” la Centrul Cultural Calderon
Azi după masă, începând cu ora 14:00, la Centrul Cultural Calderon al Primăriei Sectorului 2, “la 5 minute de Universitate și 3 minute de Scala”, s-a lansat cu “discursuri scurte şi prețuri promoționale” volumul Trecute vieți de fanți și de birlici – Viața și, uneori, opera personajelor – Ediția a II-a. În ghilimele l-am citat pe maestrul Gârbea şi pot să vă spun că aşa a fost.
La şi 20, 14 şi 20, am ajuns şi noi din pricină de serviciu şi trafic (clasica scuză), dar chiar aşa a fost. N-am mai adăugat şi cele 39 de trepte pe care a trebuit să le urcăm până în superba mansardă a Centrului Cultural Calderon.
Din prima vă spun că abia am găsit locuri, aşa de multă lume era şi nu că locul ales pentru lansare e mic. O să vă vedeţi în poze că e “măricel” spre “mare”, ca să zic aşa. Cert este că după ce ne-am luat scaune din colţul unde ne-a ghidat o doamnă de treabă, nu mai rămăseseră decât vreo patru. Care s-au dat şi alea la cinci minute după ce ne-am aşezat.
Noi am intrat pe cuvântul de final al editorului, domnul Vasile Poenaru, care l-a invitat la microfon pe domnul Felix Nicolau, reputatul critic literar.
Domnia sa ne-a atras atenţia asupra măiestriei domnului Horia Gârbea cu care foloseşte cuvintele, dar şi a faptului că în scrierea de faţă a folosit cuvinte ori expresii ieşite demult din uzul contemporan sau care au căpătat alte semnificaţii, ca “mişmaş” sau “a bate birlicul”.
A menţionat faptul că, în ciuda neprivatizărilor şi a tuturor necazurilor din branşa căilor ferate, trenul în România sau, mă rog, în zona noastră geo-carpato-balcanică, n-a reprezentat un miljoc de transport neapărat, el întârziind cu zecile de minute de când se ştie, ci un mijloc de socializare. Lucru pe care-l confirm cu voioşie când făceam Buzău-Nehoiu în Şcoala Generală, Breaza-Ploieşti-Buzău-Nehoiu în Liceul Militar, ori Bucureşti-Buzău-Nehoiu în Academia Tehnică.
Scriitorul Gheorghe Stroe a spus, glumind, desigur, că, spre fericirea noastră şi urmând indicaţiile maestrului Gârbea, a renunţat la a ne citi cronica pe care a scris-o pentru acest volum în Convorbiri Literare acum vreo 5 ani, aşa că se va referi strict la subiect.
Printre altele, domnia sa a remarcat extraordinara capacitate a autorului Horia Gârbea de a nu întrerupe contactul cu cititorii contemporani, făcând referire şi la extraordinara prezenţă din sală.
Horia Gârbea şi-a mărturisit de la bun început bucuria că, în ciuda miezului zilei, o mulţime de oameni au lăsat serviciul şi alte rutine zilnice şi au venit să-l susţină la prezentarea celei de-a II-a ediţii a “Trecutelor vieţi…”, neuitând să mulţumească editorilor de-atunci (Cartea Românească) şi de-acum (eLiteratura)
A mărturisit că această a II-a ediţie, pe lângă faptul că este mult adăugită, este şi mult mai exactă decât prima. Zâmbind, a amintit de corectura anului de naştere a lui Calistrat Hogaş, greşit menţionat atât de George Călinescu, dar şi de Nicolae Manolescu.
La final a menţionat că ne aşteaptă şi la a 3-a sau a 4-a ediţie revizuită şi adăugită, sănătoşi să fim, apoi ne-am aşezat la autografe. Am avut noroc că am fost cam a zecea persoană din cei care doreau autograf şi care se întindeau, hăt!, până în spatele sălii.
Fain, frumos şi lume bună. Promitem că vom fi prezenţi şi la următoarele ediţii, maestre!
Câteva poze de la eveniment aveţi aici
2 Comments
Felicitări autorului!
Mai anunţă şi tu provincia când sunt astfel de evenimente! Eu nu bag mâna în foc că pot veni la toate, dar din când în când, poate se mai nimereşte şi la mine un timp favorabil!
S-a făcut! Pupături! 🙂