Despre ”Cartea înălțimilor”
David Neacșu avea vârsta lui Isus (după cum însuși spune) când a plecat în prima expediție pe Kilimanjaro.
Lipsa echipamentelor adecvate, a banilor, a mâncării, nimic nu va sta în calea dorinței sale de a reuși în această primă escaladare care avea să-i schimbe sensul vieții pentru totdeauna.
Toate lipsurile duc și la un lucru bun, el și coechipierii săi reușind să stabilească un nou record mondial de urcare/coborâre a muntelui Kilimanjaro.
Momentul când ajunge pe primul vârf escaladat din viața sa, Uhuru – Vârful Libertății, este momentul în care își jură că asta va face pentru restul vieții.
”Cartea înălțimilor” a apărut la Humanitas, e faină ca aspect, aducând mult a ghid de călătorie National Geographic prin calitatea hârtiei și mulțimea pozelor.
Nu este o carte obișnuită de drumeții și aventuri, este o carte document după părerea mea, pentru că David Neacșu își însoțește aventurile cu tot feluri de sfaturi și avertizări despre echipamente, trasee, vreme și vremuri.
Din toate colțurile de lume unde ajunge își trimite ilustrate acasă, în România, pentru a avea dovezi că totul a fost aievea și nu a visat.
Indiferent de realizările sale extraordinare în alpinism, David rămâne un om simplu, umil, cu picioarele pe pământ, cu mare respect pentru natură și simțul realității tot timpul în buzunarul de la piept.
Fiind un mare patriot, dornic să facă lumii cunoscută România, dă numele țării unui traseu descoperit de el pe muntele Ruwenzori, traseu utilizat și azi de alpiniști.
Fiecare călătorie, fiecare aventură este plină de sfaturi despre cum să te comporți pe munte, ce să faci în caz de situații periculoase, toate acestea fiind bazate pe propriile-i experiențe, multe dintre ele triste, dar care l-au ajutat să rămână în viață.
David Neacșu descrie senzații, imagini, tablouri întregi cu așa aplomb și pasiune încât ai impresia că ești acolo, un mare plus aducându-l mulțimea de poze presărate din belșug printre povestiri.
Unul dintre cele mai importante sfaturi pe care David îl împărtășește cu noi este acela de a rămâne umil în fața naturii, deoarece cel mai importat lucru nu este escaladarea, nici cucerirea a 1000 de vârfuri, ci supraviețuirea.
Fiecare escaladare, fiecare drum a avut un punct de cotitură, iar fiecare final a însemnat începutul unei alte aventuri.
După propriile-i mărturisiri, David Neacșu nu a făcut expedițiile pentru bani ori glorie, ci în primul rând ca să cunoască lumea, să o simtă și să o trăiască personal, muntele fiind doar un pretext.
Bătut de vânt, în pragul degerării, de multe ori dând mâna cu moartea, suferind de foame și de sete, epuizat până când oboseala îi inversează simțurile, odată ce a ajuns sus, pe vârful muntelui, David trăiește de fiecare dată fericirea supremă și de fiecare dată o forță nevăzută îl încarcă pentru următoarea aventură.
Se consideră unul dintre cei mai norocoși oameni de pe planetă pentru că a apucat să vadă locuri încă străine turismului sălbatic, de masă, locuri încă virgine aparatelor foto agresive, rețelelor sociale și industriei hoteliere.
Este unul dintre puținii care a avut șansa să ajungă în locuri neatinse de tehnologie, în locuri pure, unde n-auzi decât manifestarea unică a vieții, în locuri unde fiecare sat are povestașul său și banii nu au nici o valoare, dar calitățile umane, da, este unul dintre puținii oameni care a băut apă din izvorul Amazonului și a zile întregi stat gol-pușcă printre canibali.
David Neacșu și-a văzut moartea de atâtea ori, dar și de mai multe ori a văzut Raiul reprezentat de lacuri glaciare smaraldii, văi paradisiace, pături de nori așternute la picioarele-i ce stăteau pe acoperișurile lumii.
În ultimele capitole ale cărții, David Neacșu își destăinuie începuturile vieții sale de alpinist de la decesul tatălui și până, hăt!, la vânzarea companiei sale ”Himalaya”, apoi aduce un omagiu tuturor cărora i-au fost alături în momente decisive și dă în continuare sfaturi despre echipamente și oferă ponturi pentru reușita expedițiilor celor interesați în a-i călca pe urme.
Eu zic că merită să citiți despre viața celui care a organizat cu succes major prima expediție românească pe Everest.
O particularitate faină – cartea are la final un cod QR care odată scanat vă va duce pe un site cu și mai multe poze din expedițiile lui David Neacșu.
În final le mulțumesc cumnaților, că de la ei o am și a fost cel mai tare cadou de Crăciun!
