Ia să-i ziceţi voi lu’ neica dacă aţi mai lua hăinuţe la copii din magazinele cu vitrine d-astea:
Hai, că-s de dus în beci, he-he!

Continue reading...

“Tătuţule, am visat şoareci şi se urcau pe mine şi pe urmă au venit şi alţii, să dea boala, mai mari! M-am trezit lac de apă! Ce dracu’ o fi însemnând?”, mi-a vărsat într-o dimineaţă Costiclă, un coleg de breaslă. “Mă, azi nu-s tac’tu Fluturică, adevăratu’ bărbat a lu’ Omida, da’ ştiu pe cineva care [...]

Continue reading...

Vrăji cu oo de găină – Nu mai fac de câţiva ani, le prefer pe ale mele.

Am argintu viu în mine ce se poate întâmpla? – Scapi de rate, datorii, gura soacră-tii, amante şi alte griji. Cică o să mori, bă!

Pui la cuptor în sticlă – Mă, tu ai citit cu ochelarii lu’ mă-ta-mare!

N-are roti… [...]

Continue reading...

Revin după ceva vreme, de când umbla puricele cu ocale de fier pe la ţurloaie, asupra unor datorii lepşeşti oferite de Mădălina (n-am avut vreme, scuze!) şi Zamolxisu’ de peste Ocean (dacă nu dai un semn despre, nu descopăr decât cu Zelist). Sper să nu fie mai multe, he-he!
Să începem cu Mădălina, [...]

Continue reading...

Deunăzi vorbeam cu o frendă despre copilaşii noştri precoci, frumoşi, deştepţi şi degrabă maturizaţi. Io cu ce-am mai auzit de la a mea, ea de la a ei, de şcoală, de cheltuieli, de greva de la Buzău şi, după ce-a remarcat faptul că fusesem atras de posteriorul unei mămici ce-şi lăsase trecerea în memoria mea, [...]

Continue reading...

Iote nişte artă contimporană cu ăl de avu ideea unei astfel de năstruşnicii. Ancorarea în cotidian este bătătoare la ochi şi strigătoare la albastrul cerului, făcându-mă să realizez că dacă nici banana nu mai e ce-a fost, ce pretenţie să mai am de la consumatorii ei?

Notă: Poza am primit-o de la un pretenar plecat [...]

Continue reading...