Întrucât abia mi-am revenit din Paştile care-au fost, zic, hai să vă împărtăşesc din ce-am mai făcut dimpreună cu fiică-mea înainte de Sărbătoarea mai sus-menţionată. Am fi ales vreun muzeu, ceva, da’ se pregătea lumea cu miei şi alte alea, aşa că ne-am gândit să luăm pulsu’ la ăla mai fandosit mol dintre toate cât e, anume, ăla de lângă APACA. Nu l-am ales pentru fiţe, ci pentru că avea nişte posibilităţi de distracţie cu mult peste alte locaţiuni de gen.

Am luat-o cu un LaserMaxx de un sfert de oră, doi personi = 300 de mii. Au intrat mai mulţi cu noi, vreo doi neni şi restul puştime. Prin urmare, am avut de unde alege victime şi am terminat pe un loc fruntaş din vreo zece posibile. Mai mergem acolo, da’ trebe să particip musai la grupa de vârstă până-n 6 ani, ca să fiu sigur că ies în primii 5, he-he!
Citeste in continuare:  "Haihuiala dinainte de Paşti 2 – Evadarea op’şpe"

A venit, în sfârşit, a venit! În noi şi în Herăstrău…

„Tati, tati mergem şi noi la molu’ ăla nou, că cică are Imax!”, a sărit aia mică pe mine într-una din zile. Auzisem de cea mai nouă şi mai mare chestie unde-şi etalează pizdoacele fiţele, da’ nu ştiam dacă imaxu’ se dă la kil sau la bucată. Aşa că am purces într-acolo.
Pentru cei care vine dinspre Răzoare, în loc să faci dreapta spre Apaca, treci intersecţia, faci dreapta şi intri în parcarea de-a dreptu’ uriaşă, pe trei niveluri.
Citeste in continuare:  "Lasermaxx, Imax şi climax"

Fuse şi se duse ultimu’ Ogrezeni din perioada de vară…
Am început pozitiv, cu stângul pe tobă, făcând joncţiunea cu d-na Renata Friedenberg în cartierul care-mi va fi mamă şi tată, adică ăla de l-a făcut celebru pe cititorul cu ochii închişi de „goagăl” şi „almanahe”. Zic, „ce puii mei s-o mai iau prin Militari, că am gipies, hai s-o întindem prin Mihăileşti, Buturugeni şi ce draci or mai fi pân’ la Ogrezeni”. Săraca d-na Renata, n-a avut ce face decât a da din cap a aprobare, că oricum nu avea de ales. M-a asigurat că asta se numeşte „încredere”. Am avut ceva dubii, da’ am purces vârtos la drum.
Citeste in continuare:  "Evadarea cu găluşte – A cinşpea"

De multă vreme umblam să ajung să privesc şi eu stelele de pe cer, că eram sătul de alea pe care le vedeam când, periodic, mă loveam de uşile dulapurilor din bucătărie.
Situată pe Lascăr Catargiu, pe dreapta cum vii dinspre Piaţa Victoriei către Romană, frumoasa clădire a fost dată în folosinţă în a doua decadă a secolului trecut şi este opera arhitectului Ioan Berindei, despre care am mai scris şi aici. Numele amiralului Vasile Urseanu, proprietarul de altă dată, un dedicat trup şi suflet astronomiei, este strâns legat de existenţa primului Observator Astronomic public din România.
Citeste in continuare:  "Observatorul Astronomic – Evadarea a paişpea"

Sâmbătă, pe 20 iunie, adică ieri, am decis să-l scot pe pretenul Vaxxilian la o culturalizare, că tot ardea mentolu’ de pomană, iar d-na Lucia Verona avea lansarea cărţii “Domnul deputat se prăbuşeşte”, a cărei coautoare este. Aşa că, pe la cinci fără ceva, că atunci a ajuns personajul Vaxxi la mine, am băgat jăratic pe nasu’ Matizetelui şi am tăiat-o în mare grabă. Prin dreptul Antenei 1, era cât p-aci s-o-nfig pe post de siglă (ca la merţane) pe botu’ matizesc, pe cine credeţi? Pe speranţa învăţământului românesc, intitulată pe numele-i de botez, Ecaterina Andronescu. Am fost dibaci şi am ratat, he-he! Asta e de bine?
Citeste in continuare:  "Bookfest – Microevadare cu noroc (13)"