Profa de franţuzscă din liceu, o tanti care încă mai mirosea a facultate, ne pusese la învăţat, pentru când om veni din vacanţa de vară, mai multe chestii, printre care şi “Marseieza”. Drace, noi nu ştiam “Tricolorul” şi asta vroia imnuri franţuzeşti! Noroc că-mi era dragă şi limba, şi a de-o preda.
În vremurile-alea de copilărie spre adolescenţă, frumoase tare, aveam o îndeletnicire naturală, sănătoasă şi instructivă, laolată cu vecinii de vârsta mea, anume, mergeam cu caprinele pe coaste, dealuri şi pădurile din împrejurimi.
Cum trebuia să îmbin utilul cu plăcutul, m-a trosnit unica şi geniala idee de a învăţa formule şi chestii franţuzeşti, inclusiv “Marseieza” care este, mânând caprele către punctul de întâlnire aflat la vreo juma’ de oră de mers pe deal.
Azi aşa, mâine aşa, nu le mai interjecţionam “ţa!”, “brrr!”, “nia!”, “dă-te jos de pe gard fir-ai a dreacu’!”, ci le occidentalizasem cu „a goş”, “a droa”, “aretee vu”, “an avan” şi alte comenzi simple, la care caprele începuseră a reacţiona cu abnegaţie şi promptitudine.
Cel mai fain se produceau pe minunatul imn franţuzesc, ale cărui versuri căpătaseră semnificaţii grele în memoria caprină, mai ales a liderei de sindicat, a mai cu experienţă de viaţă, căţărat şi făr’ de coarne. Erau vizibil atrase de rezonaţele versurilor şi de felul eroic în care le cântam io, că eram şi-n corul liceului, vocea a II-a. Şi mi ţi le luam dimineaţa şi seara cu
“Alonzanfan de la patri-i-ee
Le jur de gloar eee-tariveee
Contră nu de la tirani-eee
Letendar sanglan e leveee…”
Deja când ajungeam la “forme vo bataion” (e la refren), ieşeam cu ele prin spatele grădinii şi mă angajam pe drumul de ţară care ducea pieptiş către punctul de joncţiune cu ceilalţi temerari cu bunici deţinători de cornute căţărătoare.
Când băgam accent pe “marşon” (tot pe refren), parcă le puneam gaz de lampă sub cozi, aşa le lovea entuziasmu’ pe gardurile vecinilor, în apucarea crăcilor de zarzări şi pruni.
Zona crepusculară s-a declanşat în momentul când tataie s-a hotărât să mai schimbe aerul şi să meargă personal cu plutonul de capre pe coastă. Ei bine, ele deja îşi formaseră reflexe franţuzeşti, exersate câteva săptămâni, aşa că aveau reacţii cel puţin ciudate şi neaşteptate. Spre exemplu, când ajunsese acasă şi ăl bătrân s-a apucat să le gândească cu voce tare “Hai, fă, să vă mai dau nişte fân!”, caprele când au auzit „fân”, au crezut că e începutul cu „alonzanfan” şi au tăiat-o instant afară din grajd, de le-a alergat unchiaşu’ o oră prin grădină. Evident, respectivele comenzi din moşi-strămoşi, alea de vă dădui exemple mai la început, nu mai anclanşau releele din capetele cornutelor.
“Fă, femie, ce draci are caprele-astea?”, dădu tataie un esoes. “Parcă are zmei în ele! Ori le vând, ori le dau la stână, că m-au alergat toată ziua pă coastă, şi acuma, toată livedia, fi-le-ar coada a dreacu’ să le fie! Ia, du-te de scoate-o ţuică, c-am obosit rău dă picioare!” Şi s-a aşezat în cur, pe trepte. “Al draaacu’ animal! Li s-o fi făcut dă pâci, fă!” “Ptiu!, Dumitre, numa’ la prostii îţi stă capu’ ăla!”, scuipă mamaia către unchiaş.
Ăl bătrân nu a dat semne de sinchiseală şi a continuat către mine: “Şi i-am zis: Fă femie, nu lom fă capre, că-i rele! Da’ te înţelegi cu ea, că-i tot ca nebunele-astea, mai ales ca aia şută, mama lor!”
Se reculese un pic, oftă din rărunchi, vizibil obosit pe psihic de atâta concentrare fizică şi căutare de explicaţii, apoi, cătând la mine cu ochi rugători, conchise decisiv: “Bei, mă, o ţuică?”.
Nota 1: „a i se face de pâci” – a interveni necesitatea acuplării cu ţapu’ care este
Nota 2: „şută” – acoarne, fără coarne, adică
Scrieri similare
Related posts:
60 răspunsuri şi 0 legături către articol
Daca tataie ar fi pomenit de vite si alte ale, ma gandesc … oare cum ar fi reactionat caprutele
Io din toata fratuza am ramas (si asta din partea colegei de banca) numa cu ‘buşon la buşon’, adeca in traducere libera sarutul frantuzesc
Incheierea imi place grozav
pe ine m-a invatat aia de franceza “en passant par la loraine” si “dans le jardin de mon frere”. si mai stiu si poezia aia a lui prevert, ” comme se peintre un oiseau”. iar aia de engleza ne-a invatat “jack and jill”
Florinete,
Eh, io am fo’ ceva mai intelectual.
Lecteriţa,
În generală, aveam o profă, d-na Ivan, care ne-a învăţat astea de le ziseşi, plus “Salade de fruits”, “Frere Jacques”…
Engleza am început-o singur, tot în generală, cu “The Jack” şi “Jailbreak”.
Excelent textul, m-am amuzat , am vizualizat intamplarile , insa am intalnit un personaj care nu are ce cauta in aceasta poveste…cine e ???…
-dracu-
de ce sa ii faci loc pe blogul tau? Stii atunci cand il pomenesti el deja e langa tine..alunga-l…
O zi frumoasa si binecuvantata !
si unde mai pui ca nu a trebuit sa ma duc la Dex chiar si fara explicatiile tale
Nea’ Voicu, vezi ca am pus linkuri catre poze si film cu executia
la mine pe forum 
Alonzanfan la sictireanu pi blog
erata: era vorba de blog, of course, ca forumul s-a integrat in absolut
Frumos rau!
Mult trebuie s-o fi iubit pe profa, daca ti-ai invatat caprele sa reactioneze dupa comenzi frantuzesti!!
Am ras cu lacrimi!
Daca ai trecut pe la mine, ai vazut o poza- tipa care mana caprele trece cu ele de 4 ori pe zi pe drumeagul din spatele curtii. Ele, saracele, alearga incolo si incoace. Ea le injura tot timpul. Intr-o zi am intrebat-o ce tot are cu bietele animale.
Cand stie ca sunt acolo, isi schimba repertoriul- nu mai zice’fire-ati ale dracu’, ci’ fire-ati ale dragostii’…
O singura concluzie : vo shevr ete nobl !
strajnic ma distrai si tare avui besoan do rir
Am ras cu lacrimi. Foarte tare. Desi am avut cateva dificultati cu francheza…
Goats marseiezePosted by Neliniştitu ‘ Published in The firesideFranţuzscă profit college, an aunt that still smelled of college, we had to learn, for when humans come in summer, several things, including “Marseieza. Hell, we did not know “Tricolor” and that he wanted French hymns! Luckily I loved the language, and the one teaching.
In the old days-those of childhood to adolescence, very beautiful, had a natural occupation, healthy and instructive, Laola neighbors my age, that is, go with goats on the coast, hills and forests around.
How should combine business with pleasure, I cracked unique and brilliant idea to learn formulas and things French, including “Marseieza” which is the meeting point mânând goats found in about half a hour’s walk up the hill.
Today it tomorrow so you no longer interjectional “Ta”, “Brrr!”, “Nia”, “Get off the fence wire you the dreacu ‘!” But it Westernized with “gos” , “the crowd”, “aretee vu,” an advanced “and other simple commands, which the goats began to respond with dedication and timeliness.
The cool occurs beautiful French anthem, whose lyrics grew heavy significance in memory goats, particularly union leaders, has experienced life, climbing and Far ‘by the horns. They were clearly attracted rezonaţele lyrics and how they sing heroic in him, that he was n high school choir, voice II. And we take you my morning and evening
“Alonzanfan the patri-i-ee
Them around gloar ee-tariveee
Not contrary to tyrants-ee
Letendar sanglan is leveee … ”
Already when we got to “forms bataion vo” (s the chorus), seeing them through the back garden and I embarked on the country road that went boldly to the point of junction with other cattle owners brave grandfather climbing.
When ‘s get a focus on “Marson” (also the chorus), if you put gas in the tail lamp, so it struck entuziasmu’ the fence neighbors in grabbing CAGR of apricot and plum.
Twilight Zone began when the father decided to change the air in May and go personally to the squad of goats on the coast. Well, they have formed their reflexes French, practiced a few weeks, so I had at least strange and unexpected reactions. For example, when the old man reached home and started to think out loud “Come on, do, May you give some hay!” Goats when they heard “fan”, they thought it beginning with “alonzanfan” and an instant cut-out of manure, for it ran unchiaşu ‘one hours in the garden. Obviously, these orders of the estate-ancestors, those of you gave examples from the beginning, no end cornutelor plug relays.
“Do, femie, what the fuck is goats like that?” Pops gave a esoes. “The park has dragons in it! Either they sell or give them to the sheepfold, that I ran all day pă coast, and now all lived, be-they would queue to dreacu ‘to be! Take, go to get a brandy, that I give tired legs bad! “And sat in the ass, on stage. “The draaacu ‘animal! They have done it gives peace, do! “” Ptiu!, Dumitra, but ‘the stupid lies you capu’ guy! “Spat Mamaia by greybeard.
The old man gave no sign of trouble and continued to me: “And I said: Femie Do not Lom do goats, that’s bad! But what I understand it, that’s all that nebunele stuff, especially as that percent, their mother! ”
Reculese is a bit of rărunchi sighed, visibly tired from so much concentration on psychological and physical search of explanations, then, Catandica at me with pleading eyes, Conchita decisive: “Drink, I, a brandy?”.
Note 1: “You shall make the peace” – to intervene need to Ţapu acuplării ‘which is
Note 2: “percent” – acoarne without horns, ie
Google translate
da, ma, daniela ivan , aia grasa ne invata cantece. cu caprele ma ducea, si eu la magura. ne puneam dimineata mancare in traista de ziceai ca le ducem la cavnic sau in bucovina. intr-o astfel de imprejurare am facut pentru prima oara orez cu lapte si am pus mult, nu l-am fiert suficient, asa ca dupa ce l-am mancat, s-a mai umflat de 3 ori in burta si asa am facut si prima clisma din viata mea, la spital la parscov. cred ca de aia am anumite spaime cand se vorbeste sau se insinueaza sexul anal. asa ceva nu incerc nici daca raman fara alelalte gauri din anatomia personala. doamne, cum dracu ma mai tine piticul bibliotecara, daca vorbesc asa de vulgar?
Sictireanu
, ei da! Asa pricep si io, in ingliş! 
Bre Nelinistitule,da’ frumos le-ai mai educat, ce sa mai le-ai facut de pension! Noroc cu alţ bătrăn, ca altfel cine stie, ajungeai la vreo prezentare de moda, cu ele!
Mi-am instalat gugle toolbar si bestia imi traduce toate siturile in inglish
Bine ai facut! Iote ce text, misteaux! Conchita decisive: “Drink, I, a brandy?”
Despre caprele vecinului nu ne-ai spus nimic. Ruţine !
Manole, aia suna a replica shakespeariana
“Drink, I, a brandy?” “Yes I do!” 
Mary,
S-a dus, bre, s-a dus! Am dat în el cu “piei, drace!” şi a dispărut!
Mi-a zis mie, odată, un călugăr super-erudit că numai dacă crezi că există, el există.
Pur tus mes amis d’isi,
Scuze de răspunsuri întârziate!
Serviciul încearcă să-mi sugă toată vlaga, da’ nu-i dau satisfacţie!
Anonimul Codilian,
Să trăieşti, bre! Mersi frumos!
Sictireanu cu Linku’,
Am văzut legăturilii de-azi noapte, da’ din cauza conexiunii de coco-moco nu reuşii să vizionez. Mai încerc acuma.
Deci, mare nenorocit eşti cu translatu’, he-he! Bine că nu e nimic gen “halittus pula”.
Gina cu Incertitudini cu tot,
Săru’ mâna pentru aprecierea lacrimală!
Dap, era oglindirea minusculă a lu’ ăl bătrân (e om la fro sută şi douăzeci şi ceva de kile, în viu, he-he!) după lecţiile mele de franceză.
Tare m-am ofticat că n-am făcut limba lu’ Apfel Schtrudel, că într-a unşpea apăruse o bunăciune la germană, mă terminase la vise erotice…
Leo,
Deci, notră şevră se duseră către alte lumi mai bune şi mai lipsite de limbi străine.
Brightie,
Deci, de rien, madam, a fost mon plezir, care este!
Mersi şi eu tre bocu pentru apresiation şi sunt bucuros că am reuşit să aduc soleiu’ la vu!
Mic,
Mulţam fain! Şi asta era pentru franse pur le biginări!
Sictireanu, din nou,
Mare nenocorit de om!
Am crezut că te-o mai fi potolit fata care este, ori, măcar ăia de se uită d-afară, de pe schele.
Lecteriţa,
Ha-ha! Nu e vulgar, bre!
Vulgar era dacă ziceai ca ţiganu’ la judecător: “Unde i-ai dat-o mă?” “Normal, în gură, să trăiţi!”.
Manolescu cel Meşter,
Curat pension, parol!
Singura prezentare la care au ajuns a fost la aia de pastramă şi de blăniţe pentru bundiţe.
Sictireanu cel ticălos,
Mă, tu ai umblat la text, al boalii să fii!
De unde ştii că pe lidera de sindicat caprin o chema Catandica şi pe soră-sa, Conchita?
Matilda,
Caprele-alea două ale vecinului s-au măritat, până la urmă. Una la Iaşi, iar ailaltă, mai faină, la Brăila.
Stimabile, merci pentru zambete!
Nenea, pi suflitu mieu de om maritat
ca nu m-am atins de text, asa l-o dat gugla translatoare 
Doamna Poşetoasă,
Madam, cu plezir, şi al’dată! Săru’ mâna!
Sictireanu,
Deci, te cred!
Da’ ai vorbit cu Gugăl, nu se poate!
Sictireanu, pai o pusei digeaba??? Ha? Hamleti curati!
Misto, ai ramas pe pilot automat:
Yes, I do!
Bre, nu chiar la tot,zici DA, da?
Ei , se pare ca nu era chiar asa de “super-erudit” calugarul daca ti-a spus asta…el(uratu’ ala la care eu nici nu vreau sa-i rostesc numele) exista si daca crezi si daca nu crezi in el…o spune Biblia…
Oare pentru ca unii nu cred in Dumnezeu El nu exista? …tot asa e si cu uratu’ ala, care n-a disparut deoarece inca exista in textul tau…dispare cand il vei “anihila” si nu va mai fi acolo…
…
strica frumusete de text, pe bune
O seara frumoasa si binecuvantata !
Yes I do!
Mary,
Dacă eu spun că nu e, apăi nu e!
Numai bine să ai!
…pana sa-ti citesc postul, ziua asta nu parea decat o alta zi de rahat dintr-o (prea) lunga serie!
Dar ai reusit sa ma faci sa rad ca prostu’ in birou, de ma intrebara toti colegii ce citesc. Si mi-ai redat buna-dispozitie. Multam frumos!
numai pe blogul tau pot eu invata si franceza, si regionalisme – dintr-un foc!
Chioru’,
Să trăieşti şi să-ţi fie de bine, tătuţule!
Mulţam fain!
Zamolxis,
Fracenza scrisă, că p-aia vorbită o ai la unghia de la degetu’ mic. La oricare dintre mânuţe.
De capre vorbisi, de franceza vorbisi, da’ de profa’, chiar nimica, nimicuta?
Pai daca mai ai cateva d’astea, zic sa o pui de niste “amintiri din copilarie”, ca tare bine suna.
Manole Curiosu’,
Am crezut că se subînţelege că era bună, no? Că io nu învăţ, aşa, orice limbă!
Boghi,
Mulţam fain, tătuţule! Aş cam avea de gând, dar trebuie să mă mai documentez un pic.
Am uitat sa dau publish comentariului vineri. Crap
Scrisesem o istorisire similara pe care o voi rezuma din lipsa de non-lene. Eu reusisem sa-mi invat cainii de la tara sa latre in turbare la comanda ”Ham” (n-aveam creativitatea frantujilor). Am aflat mai tarziu ca sunt multe interjectii in zona aia care seamana cu ham/aham/aaamm..
^ Ma rog, in cazul meu a rezolvat bunica-mea dupa ce s-a terminat vacanta (doua trei picioare in cap si niste educatie fortata si cainii au revenit la normal)
Aşa se întâmplă cu ăi bătrâni! Nu înţeleg eforturile depuse pentru culturalizarea animalelor.
Am mai marturisit si cu alte ocazii, in alte locatii; n-am scoala multa, mi-s din ala cu 10 clase si profesionala. Pana la urma s-a mai intamplat si un seral si o facultate la stat dar tot 10 + profesionala ma simt. Mai ales cand trec Loganisti uber superiori pe langa mine
Ei, din postura aceasta pot insinua ca, in opinia mea, franceza e de mare porc ? Ca in ciuda faptului ca-u fost o mare putere, un mare imperiu si plin de peruci fardate, tot nu pot scapa de senzatia ca e o limba de poponautzi din cauza acelui “r” graseiat ?
Ma veti lapida daca am sa prefer, in continuare, natiunea aia de se injura cu frantzujii si au dominat marile si oceanele secole de-a randul ?
Inchei: dă pâci are corespondent in franceza ? La capre ma refer
Bre, io nu discut de ei, că nu mă-ntere, da’ ele sunt foarte sexoase cu “rrr” ăla din limbuţă.
În limba franceză “dă pâci” devine “le pâci”.
Rrrr graseiat nu-l pronunta toti si nici nu e obligatoriu, urmariti filmele lor, nu se prosteste nimeni cu graseieri aiurea. Rrrr cu motz am invatat noi prost, din cauza domnisoarelor Cucu ce invatasera la Universitate in anii 60…
Mai rau m-ati incurcat.
Adrian zice ca n-are treaba cu “ei”, Madalina-l sustine si da vina pe domnisoarele Cucu ; plus ca ne scuteste motivat la filme. Boon
Pai bine, bre; si-atunci pe mine cin’ ma lumineaza daca e sau nu e ? Ca ma interesa mai putin partea cu rrr & graseierea , eu pe partea cu poponautzia eram curios
Mădă,
Hai, că au fost taaare faini anii ’60!
WhiteWolf,
Tătuţule, întreabă pe altcineva. Io-s mai demodat, am fost şi rămas pe femei.
Adrrrian, cel Nelinistit, de curand Linistit
inteleg pana la urma din ce-mi raspunsesi mie si ce-i raspunsesi Lupului…”rrr” al din limbuta, te loveste la sexosenie!
Vezi,Sictireanu si tu tradusesi in ingliş, cand trebuia traducerea in frenci. Frenci kiss.
Manole Meşteru’, de curând Nemeşterit,
Pur tujur frenci. Frenci chis, normalement!
Leave A Reply